Dr.hab. ANA ŞTEFÎRŢĂ, la a 75-a aniversare din ziua naşterii. 

Domeniul de cercetare: paleobotanica, floristica.

Dna Ana Ştefîrţă s-a născut la 30 iulie 1939, com. Cotiujenii-Mari, r-nul Şoldăneşti. După absolvirea şcolii medii de cultură generală din satul natal, continuă studiile la Universitatea de Stat din Tiraspol, absolvind în anul 1965 facultatea de biologie şi chimie.
Pentru a aplica cunoştinţele obţinute, în anul 1965 este angajată în calitate de lector-asistent la Catedra de Botanică a aceleiaşi universităţi. După o scurtă activitate pedagogică în anul 1968 dna Ana Ştefîrţă este înmatriculată în doctorantură la Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fiind recomandată la Institutul de Botanică „V.L.Komarov” al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse din Sankt-Petersburg.
În anul 1972 susţine teza de doctor în biologie, specialitatea – „03.00.05 – botanica” cu tema „
Миоценовая флора с. Бурсук в Молдавии”, mai târziu în anul 1990 i se conferă titlul de conferenţiar cercetător şi în anul 1997 susţine teza de doctor habilitat în biologie, cu tema „Flora miocenă din interfluviul Nistru-Prut”.
Pe parcursul activităţii de cercetare a trecut treptele ierarhice de la cercetător ştiinţific inferior până la cercetător ştiinţific principal şi Şef al Herbarului Grădinii Botanice (Institut) a AŞM.
Activitatea ştiinţifică a dr.hab. Ana Ştefîrţă este consacrată în mare parte studiului istoriei de dezvoltare a florei fosile din perioada Miocenă de pe teritoriul interfluviului Nistru-Prut, în ultimul deceniu s-a dedat studiului florei contemporane.
Vasta diversitate taxonomică, specificul compoziţional floristico-fitocenotic şi poziţia stratigrafică precis datată a permis atribuirea fito-complexului Bursuc statutul de „Floră Etalon” pentru Sarmaţianul inferior al Paratetisului de Est, şi a permis extinderea studiilor paleobotanice a florei miocene din Europa de Est. A descoperit şi a determinat 21 de specii noi pentru ştiinţă de plante fosile din flora Miocenului interfluviului Nistru-Prut. A confirmat existenţa în sarmaţianul inferior a cronoflorei „Mastixia”.
În procesul dezvoltării florei Miocenului superior pe teritoriul dintre Nistru-Prut autorul a constatat că au existat două etape succesive: inferior-sarmaţiană şi sarmaţian-ponţiană.
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost publicate în circa 70 de lucrări, printre care: monografia „
Раннесарматская флора Бурсука.” (1974) şi coautor a nouă monografii («Ископаемые цветковые растения СССР», том. 1, 2 (1974; 1982); «Ископаемые цветковые растения России и сопредельных территории», том. 4. (1994); «Растительный мир Молдваии», том. 1, (1986); „Lumea vegetală a Moldovei”, vol. 2, 3 (2005, 2006), etc.).
Menţiuni: titlul onorific „Om emerit” al Republicii Moldova, 2001; Diploma de recunoştinţă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2009.

LA MULŢI ANI !

Colectivul Grădinii Botanice

Published Tuesday July 29th, 2014
Maps
Contacts
Toleranță zero corupției