Română
English Pagini din istoria Grădinii Botanice (Institut) a A.Ş.M
Cercetările botanice sistematice în Republica Moldova au fost iniţiate în 1947 de către colaboratorii Sectorului de Botanică al Filialei Moldovenești a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.
Dar, primele date despre vegetaţia Moldovei au apărut în sec. XVIII. Una din primele descrieri ale vegetaţiei ţinutului moldav este reflectată în opera lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei” publicată în 1716.
În 1794, A. Meier expune primele date despre componenţa floristică a unor sectoare de păduri (75 sp.), stepe (50 sp.), sectoare cu vegetaţie petrofită, acvatică şi cultivate pe teritoriul dintre fluviul Nistru, râurile Bug, Kodâma şi Marea Neagră.
Ia. Chihac, în 1837, publică primul manual de ştiinţe ale naturii în limba română „Istoria naturală”, incluzând taxonomia plantelor şi animalelor expusă conform sistemului propus de Carl Linné.
Între anii 1860-1861 a fost organizat primul amenajament silvic, în cadrul căruia s-a determinat suprafaţa fondului silvic din gubernia Basarabia (288,091 desetine – cca 11%).
- C. Paczosky în lucrarea „Очерк растительности Бессарабии” (1914) împarte vegetaţia zonală în două tipuri: vegetaţie de stepă şi vegetaţie silvică. Aici menţionează că flora basarabeană este de tip local care s-a format începând cu perioada terţiară.
Tr. Săvulescu (1927) în lucrările sale clasifică vegetaţia silvică a Basarabiei la tipul de silvostepă, legând originea acestora de pădurile Podoliei.
Al. Borza în lucrarea „Basarabia noastră” (1936) prezintă o scurtă caracteristică a formării vegetaţiei în trecutul geologic.
Conform Hotărârii Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. nr. 1110 din 31.07.1950, Sectorul de Botanică al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. se reorganizează în Grădină Botanică.
Mai târziu, în toamna aceluiaşi an, în partea de Nord-Est a or. Chişinău, pe valea râuleţului Durleşti, se alocă terenul cu suprafaţa de 74 ha pentru construcţia Grădinii Botanice. În perioada anilor 1950–1964 se creează colecţii şi expoziţii de plante.
Prin Hotărârea Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. nr. 916-r din 27 septembrie 1965, în partea de Sud-Est a or. Chişinău, se repartizează un teren nou cu suprafaţa de 104 ha pentru proiectarea şi construcţia actualei Grădini Botanice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Lucrările de proiectare şi construcţie a Grădinii Botanice au fost efectuate sub conducerea acad. A. Ciubotaru, care a activat în calitate de director al acestei instituţii mai mult de 32 de ani.
La baza proiectării şi construcţiei Grădinii Botanice a fost pus principiul ecologo-sistematic cu distribuirea speciilor de plante pe familii. În majoritatea cazurilor, grupurile de plante au fost amplasate în stil de landşaft, fapt ce facilitează orientarea pe teren şi studierea vegetaţiei, totodată, corespunzând cerinţelor compoziţionale estetice şi exigenţelor ecologice ale speciilor de plante.
Pe parcursul anilor a fost construit blocul de laboratoare, create colecţii şi expoziţii de plante, precum sunt: Dendrariul (expoziţiile fam. Rosaceae, Fagaceae, Fabaceae etc.), Pinariul, Flora Moldovei (expoziţia vegetaţiei de stepă, forestieră, acvatică etc.), Grădina de trandafiri (Rozariul), Grădina de pomi cu creştere dirijată, Grădina alpină (Alpinariu); Grădina de piatră (Rocariu), Grădina de liane (Lianariul), Sectorul de floricultură, Sectorul resurse vegetale, Sectorul plante tropicale şi subtropicale etc. Genofondul total al Grădinii Botanice însumează 10 mii specii şi varietăţi. În centrul Grădinii Botanice au fost construite patru rezervoare de apă, care aflîndu-se la nivele diferite, formează o cascadă de lacuri.
Ierbarul Grădinii Botanice deţine 185 000 exicate, reprezentând o colecţie unică de plante erbarizate din flora autohtonă şi alte regiuni floristice.
Comitetul de Stat pentru ştiinţă şi Tehnică, prin hotărârea Sovietului Miniştrilor al U.R.S.S. nr. 38 din 01 iulie 1975, atribuie Grădinii Botanice a Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. statutul de instituţie de cercetări ştiinţifice.
Pe parcursul a 60 de ani de la fondarea Grădinii Botanice activitatea acestei instituţii a fost condusă de: profesorul V. Andreev, 1947-1950, membru corespondent T. Geideman, 1950-1964, academicianul A. Ciubotaru, 1964-1986, doctorul I. Maiaţkii, 1986-1988 (interimar), academicianul A. Negru, 1988-1996, doctorul A. Teleuţă, 2006 – până prezent. Un deosebit aport la dezvoltarea Grădinii Botanice a A.Ş.M. l-au adus academicienii N. Ţiţin, A. Fiodorov, N. Smolskii, A. Grodzinskii; profesorii S. Sokolov, P. Lapin, L. Rubţov şi alţii.