{"id":1777,"date":"2023-05-22T13:03:23","date_gmt":"2023-05-22T10:03:23","guid":{"rendered":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=1777"},"modified":"2023-05-22T13:03:23","modified_gmt":"2023-05-22T10:03:23","slug":"laboratorul-geobotanica-si-silvicultura","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=1777","title":{"rendered":"Laboratorul Geobotanic\u0103 \u015fi Silvicultur\u0103"},"content":{"rendered":"<p><strong><b>\u00a0Laboratorul geobotanic\u0103\u00a0\u00a0\u015fi\u00a0\u00a0silvicultur\u0103<\/b><\/strong><\/p>\n<p><strong><b>Scurt istoric<\/b><\/strong><\/p>\n<p>Cercet\u0103ri geobotanice \u015fi silvice au fost efectuate \u00een c\u00e2teva laboratoare din Gr\u0103dina Botanic\u0103. \u00cen perioada aa.1950-1980 au fost\u00a0\u00a0efectuate cercet\u0103ri geobotanice \u015fi silvice de c\u0103tre colaboratorii \u015ftiin\u0163ifici, mai \u00eent\u00e2i ai grupei, iar apoi din 1964 de lab.flor\u0103 \u015fi geobotanic\u0103 condus de profesorul, membru corespondent al A.\u015e.M Tatiana Gheideman. Cercet\u0103ri silvice \u00eentre anii 1970-1980 au fost\u00a0\u00a0efectuate de colaboratorii \u015ftiin\u0163ifici ai lab. De cercetare a problemelor de uscare a stejarului, condus de dr.\u00een agricultur\u0103 Iu. Kravciuk. \u00cen anii 1980-2010\u00a0\u00a0cercet\u0103ri geobotanice \u015fi silvice au fost efectuate\u00a0\u00a0de c\u0103tre cercet\u0103torii \u015ftiin\u0163ifici ai lab. geobotanic\u0103 \u015fi silvicultur\u0103 condus de doctorul habilitat, profesorul Gh.Postolache.<\/p>\n<p><strong><b>Componen\u0163a\u00a0 actual\u0103 a laboratorului<\/b><\/strong><\/p>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1778\" src=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/geobotanica-1-200x300.jpg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"300\" \/><\/p>\n<p>Postolache Gheorghe, doctor habilitat, profesor, \u015feful laboratorului; Lazu \u015etefan, doctor \u00een biologie, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific coordonator; Miron Aliona, doctor \u00een biologie, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific superior; Cuza Petru, doctor \u00een biologie, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific superior; Talmaci Ludmila, cercet\u0103tor stajiar; Titic\u0103 Genadie, specialist coordonator-doctorand; Botn\u0103rescu Veronica, specialist.<\/p>\n<p><strong><b>Direc\u0163ia principal\u0103 de cercetare<\/b><\/strong><\/p>\n<p>Conservarea in situ \u015fi\u00a0\u00a0ex situ a diversit\u0103\u0163ii plantelor autohtone din Republica Moldova.<\/p>\n<p><strong><b>Tema de cercetare<\/b><\/strong>: Cercetarea diversit\u0103\u0163ii floristice \u015fi fitocenotice a Ariilor Naturale Protejate \u00een vederea elabor\u0103rii recomand\u0103rilor de optimizare a conserv\u0103rii diversit\u0103\u0163ii plantelor.<\/p>\n<p><strong><b>Realiz\u0103ri<\/b><\/strong><\/p>\n<p><u>In baza cercet\u0103rilor geobotanice au fost<\/u>:<\/p>\n<p>-eviden\u0163iate legit\u0103\u0163ile de formare \u015fi r\u0103sp\u00e2ndire a comunit\u0103\u0163ilor forestiere, de step\u0103, de lunc\u0103,\u00a0\u00a0acvatice \u015fi palustre;<\/p>\n<p>-eviden\u0163iat\u0103 diversitatea fitocenotic\u0103\u00a0\u00a0\u015fi alc\u0103tuit Prodromul Vegeta\u0163iei Moldovei;<\/p>\n<p>-elaborate clasific\u0103ri a vegeta\u0163iei forestiere, de step\u0103 \u015fi de lunc\u0103;<\/p>\n<p>-elaborate harta vegeta\u0163iei \u015fi harta region\u0103rii\u00a0\u00a0geobotanice a Moldovei;<\/p>\n<p>-elaborate recomand\u0103ri de protec\u0163ie a suprafe\u0163elor cu vegeta\u0163ie valoroas\u0103 din Moldova<\/p>\n<p><u>In baza cercet\u0103rilor silvice a fost eviden\u0163iate:<\/u><\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0diversitatea popula\u0163ional\u0103 a stejarului pedunculat (Quercus robur)(P.Cuza,)<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0au fost eviden\u0163iate \u015fi descrise noi tipuri de p\u0103duri(Gh.Postolache)<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0legit\u0103\u0163ile de regenerare a gorunului, stejarului, fagului \u015fi altor specii \u00een parchete din p\u0103durile\u00a0din\u00a0\u00a0Nordul Moldovei(Gh.Postolache).<\/p>\n<p>&#8211; apreciat\u0103 influien\u0163a factorilor ecologici \u015fi fiziologici la formarea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea principalilor\u00a0tipuri de p\u0103duri(V,Chirtoac\u0103, St.Lazu,);<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0fitomasa \u015fi productivitatea biologic\u0103 a arboretelor, stratului arbu\u015ftilor \u015fi ierburilor din\u00a0ecosistemele forestiere (T.Gheideman, V.Chirtoac\u0103, St.Lazu,Gh.Postolache).<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0suprafe\u0163ele afectate de uscarea stegarului\u00a0\u00a0\u015fi pricinile care au dus \u015fa uscarea stegarului (anii\u00a01970-1980)(I.Kravciuk,D.Gociu,A.Priseaginiuk).<\/p>\n<p>&#8211; \u00a0resursele genetice de gorun,stegar, fag, ar\u0163ar, paltin, jugastru, frasin, plop alb(Gh.Postolache,\u00a0\u015et.Lazu,\u00a0\u00a0Dr.Postolache, I.Palancean);<\/p>\n<p>&#8211; carcarcasa forestier\u0103 a Moldovei(Gh.Postolache);<\/p>\n<p>&#8211; compozi\u0163ia, structura perdelelor forestiere de protec\u0163ie din agroecosisteme, de-a lungul\u00a0drumurilor, albiei r\u00e2urilor \u015fi lacurilor(Gh.Posto\u015fache,\u015et Lazu,V.Chirtoac\u0103).<\/p>\n<p>\u00cen baza informa\u0163iei colectate \u015fi legit\u0103\u0163ilor eviden\u0163iate au fost\u00a0\u00a0elaborate:<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1779\" src=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/geobotanica-2-200x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"300\" \/><\/p>\n<p><strong><b>Concep\u0163ii:<\/b><\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Conceptul de optimizare a re\u0163elei ariilor protejate pentru conservarea biodiversit\u0103\u0163ii(2002)<\/p>\n<p>&#8211; Conceptul litiera component a ecosistemelor forestiere (1976).<\/p>\n<p>&#8211; Conceptul de descriere a ariei protejate (2005).<\/p>\n<p>&#8211; Conceptul carcasa forestier\u0103(2008)<\/p>\n<p><strong><b>Noi defini\u0163ii<\/b><\/strong>: Tipul de litiera(1976), oaz\u0103 biocenotic\u0103(1987), biom(2002), carcasa forestier\u0103 (2008), arboret\u00a0\u00a0etalon(2002), zona cu protec\u0163ie integral\u0103(2003),microexpozi\u0163ie(2010).<\/p>\n<p><strong><b>Noi metode de cercetare:<\/b><\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Metoda de amplasare a re\u0163elei de suprafe\u0163e permanente \u00een rezerva\u0163ii\u00a0\u00a0forestiere(1994);<\/p>\n<p>&#8211; Metoda de creare a perdelelor forestiere \u00een livezi(1984,1985);<\/p>\n<p>&#8211; Metoda cercet\u0103rii ariilor protejate (2002).<\/p>\n<p>&#8211; Procedeu de sistematizare a arboretelor(Postolache,2008)<\/p>\n<p><strong><b>Recomand\u0103ri:<\/b><\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Recomand\u0103ri de instituite a noi arii protejate de Stat(1987,1998,2000);<\/p>\n<p>&#8211; Recomand\u0103ri de creare a perdelelor forestiere(1987,1995);<\/p>\n<p>&#8211; Recomand\u0103ri de creare a planta\u0163iilor forestiere \u00een zona bazinelor acvatice(1987);<\/p>\n<p>&#8211; Recomand\u0103ri \u015fi \u00eendrum\u0103ri privitor la combaterea secetei ( coautor) (1995);<\/p>\n<p>&#8211; Recomand\u0103ri de conservare a resurselor genetice forestiere de gorun.<\/p>\n<p>&#8211; Recomand\u0103ri de efectuare a lucr\u0103rilor silvotehnice \u00een p\u0103durile afectate de pole\u00a0\u00een\u00a0\u00a0noiembrie 2000(2001).<\/p>\n<p><strong><b>H\u0103r\u0163i:<\/b><\/strong><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1780\" src=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/geobotanica-3-300x200.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/p>\n<p>&#8211; Harta vegeta\u0163iei Republicii Moldova.<\/p>\n<p>Scara 1:1 500 000 (1995,2001,2002);<\/p>\n<p>&#8211; Regionarea geobotanic\u0103 a Republicii\u00a0\u00a0Moldova. Scara 1:4 000 000(1994,1995,2002);<\/p>\n<p>&#8211; Plante rare. Scara 1:1 500 000(1999, 2002);<\/p>\n<p>&#8211; Plante medicinale. Scara 1:1 500 000(2002);<\/p>\n<p>&#8211; Harta r\u0103sp\u00e2ndirii fagului \u00een sud-estul Europei;<\/p>\n<p>&#8211; Harta r\u0103sp\u00e2ndirii gorunului \u00een sud-estul Europei;<\/p>\n<p>&#8211; Harta r\u0103sp\u00e2ndirii stejarului pedunculat \u00een sud-estul Europei;<\/p>\n<p><strong><b>Colaborare interna\u0163ional\u0103:<\/b><\/strong><\/p>\n<p>Participare la\u00a0\u00a0conferin\u0163e \u015fi simpozioane \u015ftiin\u0163ifice.Colaboratorii \u015ftiin\u0163ifici a laboratorului de geobotanic\u0103 \u015fi silvicultur\u0103 au participat\u00a0\u00a0cu rapoarte la conferin\u0163e \u015fi simpozioane \u015ftiin\u0163ifice \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare: Austria, Belarusi, Bulgaria, Cehia, Elve\u0163ia, Estonia,Fran\u0163a,Germania,Norvegia,Portugalia,Rom\u00e2nia,Rusia,Suiedia, Ucraina, Ungaria.<\/p>\n<p><strong><b>Participare \u00een proiecte na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale.<\/b><\/strong><\/p>\n<p>A ini\u0163iat proiectul :Cercetarea resurselor genetice forestiere \u00een p\u0103durile de foioase din\u00a0Sud-Estul Europei, care s-a \u00eendeplinit \u00eempreun\u0103 cu cercet\u0103tori \u015ftiin\u0163ifici din Bulgaria,\u00a0Rom\u00e2nia,\u00a0\u00a0Italia, Luxemburg \u015fi Moldova(1997-2001).<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1781\" src=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/geobotanica-4-200x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"300\" \/><\/p>\n<p><strong><b>Participare \u00een Programe interna\u0163ionale.<\/b><\/strong><\/p>\n<p>Gh.Postolache este coordonator na\u0163ional \u00een Programul european EUFORGEN din anul 1997.<\/p>\n<p>Gh.Postolache este coordonator na\u0163ional \u00een Programul european Planta Europa din a.2002.<\/p>\n<p><strong><b>Teze sus\u0163inute de doctor habilitat \u015fi doctor \u00een \u015ftiin\u0163e.<\/b><\/strong><\/p>\n<p><u>\u00a0A fost\u00a0\u00a0sus\u0163inut\u0103\u00a0\u00a01 tez\u0103 de doctor habilitat:<\/u><\/p>\n<p><span style=\"background-color: transparent;\">Postolache Gheorghe : \u201eVegeta\u0163ia Republicii Moldova\u201d(1996).<\/span><\/p>\n<p><u style=\"background-color: transparent;\">3 teze de doctor \u00een biologie:\u00a0<\/u><\/p>\n<ol>\n<li>Cuza Petru -\u201dStructura popula\u0163ional\u0103 a stejarului pedunculat (Quercus robur L.)\u00a0din Republica Moldova\u201d Chi\u015fin\u0103u (1994).<\/li>\n<li><span style=\"background-color: transparent;\">Miron Aliona :\u201dDiversitatea vegeta\u0163iei din luncile r\u00e2uriulor mici din st\u00e2nga Prutului de mijloc \u201e(2009)<\/span><\/li>\n<li><span style=\"background-color: transparent;\">Covali Victoria :\u201dBiodiversitatea\u00a0\u00a0ariilor protejate din lunca Prutului de mijloc\u201d(2009)\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0<\/span><\/li>\n<\/ol>\n<p><strong><b>Construc\u0163ia Gr\u0103dinii Botanice.<\/b><\/strong><\/p>\n<p>A fost elaborat\u0103\u00a0\u00a0Expozi\u0163ia &#8222;Vegeta\u0163ia Moldovei&#8221; (suprafa\u0163a\u00a014 ha) care include\u00a0\u00a0tipurile de vegeta\u0163ie din Moldova.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><b>Publica\u0163ii<\/b><\/strong><\/p>\n<p>Colaboratorii laboratorului de geobotanic\u0103 au publicat peste 400 lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een reviste, culegeri \u015fi\u00a0\u00a0enciclopedii dintre care 10 monografii \u015fi 4 bro\u015furi;<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1782\" src=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/geobotanica-5-300x200.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/p>\n<p><strong><b>Monografii<\/b><\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh. Vegeta\u0163ia Republicii Moldova. Chi\u015fin\u0103u. Editura \u015etiin\u0163a. 1995. 340 p.<\/p>\n<p>&#8211; Turok J., Alexandrov A., Blada I., Postolache G., Biris I.,Donita N., Gancz V.,\u00a0\u00a0Genov K.\u00a0and Lazu S. Genetic resources of Fagus spp. in southeastern Europe.\u00a0\u00a0Rome. IPGRI.2000.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Dr. State of Forest and Tree Genetic Resources in the Republic of Moldova.\u00a0\/\/Forestry Departament. Food and Agriculture Organization of the United Nation. FAO,\u00a0Rome, Italy. 2004. 51 pag.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh., Chirtoac\u0103 V.\u00a0\u00a0Natura rezerva\u0163iei Plaiul Fagului. R\u0103denii Vechi. 2005.430 p.<\/p>\n<p>&#8211; Begu A., Postolache Gh.,Prepeli\u0163\u0103 A.,Nina Volontir. Resursele\u00a0\u00a0naturale.\u00a0Capitolul Resurse vegetale. \/\/. Chi\u015fin\u0103u. \u015etiin\u0163a. 2006. Pag. 110-133.<\/p>\n<p>&#8211; Ciubotaru Al.,Postolache Gh., Teleu\u0163\u0103 A.\u00a0\u00a0Lumea Vegetal\u0103 a Moldovei. Volumul 4. Plante cu\u00a0flori \u2013III.Clasa Liliopsida.\u00a0\u00a0Editura \u015etiin\u0163a 2007. 184 pag.<\/p>\n<p>&#8211; Toma S.,Andronic L.Postolache Gh.Diminuarea impactului factorilor pedoclimatici extremali\u00a0asupra plantelor de cultur\u0103.\/\/Capitolul Carcasa forestier\u0103 a Stepei B\u0103l\u0163i.Chi\u015fin\u0103u 2008.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh.Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei din Gr\u0103dina Botanic\u0103 A\u015eM.Chi\u015fin\u0103u,\u015etiin\u0163a 2010.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><b>Articole\u00a0\u00a0recente<\/b><\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh., Cebotarenco I.,Covali V.,Miron A.,Talmaci L.,Titic\u0103 Ghenadie.\u00a0Aria protejat\u0103 P\u0103durea H\u00e2rbov\u0103\u0163. \/\/Mediul Ambiant Nr.1(49). 2010. Pag 32-40<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh., Cebotarenco I. Aria protejat\u0103 Gr\u0103dina Turceasc\u0103.\u00a0\/\/Mediul Ambiant Nr.3(51). 2010. Pag 1-7. &#8211; Postolache Gh. Aria protejat\u0103\u00a0\u00a0Bogu\u015f. \/\/Mediul Ambiant Nr.4(52). 2010. Pag 39-43. &#8211; Covali V. Biodiversitatea fitocenotic\u0103 a ariilor protejate forestiere din valea Prutului\u00a0\u00a0de Mijloc.\u00a0Autoreferat al tezei de doctor. Chi\u015fin\u0103u. 2009, 27 p.<\/p>\n<p>&#8211; Lazu \u015et., Teleu\u0163\u0103 Al., Alexandrov E., Talmaci L. Componen\u0163a floristic\u0103 \u015fi fitocenotic\u0103\u00a0din Rezerva\u0163ia Peisagistic\u0103 C\u0103b\u0103e\u015fti-P\u00e2rjolteni. \/\/ Mediul ambiant, N 1, 2009<\/p>\n<p>&#8211; Lazu S., Teleu\u0163\u0103 A., Postolache Gh.,Talmaci L.,Titic\u0103 G.\u00a0\u00a0Rezerva\u0163ia peisagistic\u0103 \u201dClim\u0103u\u021bii de Jos\u201d.\u00a0\/\/ Materialele simpozionului \u015ftiin\u0163ific international &#8222;Conservarea diversitatii plantelor&#8221; consacrat\u00a0\u00a0aniversarii a 60-a de la\u00a0fondarea Gr\u0103dinii Botanice (Institut) a Academiei de Stiinte a Moldovei.\u00a0\u00a07-9 octombrie 2010.\u00a0Chisinau 2010.Pag. 206-211.<\/p>\n<p>&#8211; Lazu \u015et., Teleu\u0163\u0103 Al. Fitocenotaxonomia paji\u015ftilor de lunc\u0103 din R.Moldova. \/\/Academicianul P.M.Zhukovskii \u2013 120 ani. Eco-Tiras. Chi\u015fin\u0103u, 2008, p. 67-72.<\/p>\n<p>&#8211; Lazu \u015et., Teleu\u0163\u0103 Al., Alexandrov E., Talmaci L. Rezerva\u0163ia Peisagistic\u0103 C\u0103b\u0103eti\u015fti\u00a0P\u00e2rjolteni. Lucr\u0103ri \u015ft., vol. 16. Horticultur\u0103, viticultur\u0103, silvicultur\u0103 \u015fi protec\u0163ia\u00a0plantelor. U.A.S.M. Chi\u015fin\u0103u, 21.10.2008. pag. 274-276.<\/p>\n<p>&#8211; Miron Aliona. Flora and vegetation of grasslands from N\u00e2rnova river\u2019s bottomland, Journal\u00a0of Plant Development, Volume 15, Editura Universit\u0103\u0163ii &#8222;Alexandru Ioan Cuza&#8221; din Ia\u015fi,\u00a02008, p. 77-82.<\/p>\n<p>&#8211; Miron A. Vegeta\u0163ia luncilor r\u00e2urilor mici din st\u00e2nga Prutului de Mijloc.\u00a0Autoreferat al tezei de doctor. Chi\u015fin\u0103u, 2009, 27 p.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1783\" src=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/geobotanica-6-300x200.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/p>\n<p>&#8211; Miron Aliona. Flora \u015fi vegeta\u0163ia paji\u015ftilor din lunca r\u00e2ului S\u0103rata. Mediul ambiant, Nr. 5 (29)\u00a0Chi\u015fin\u0103u, 2006, p. 31-35.<\/p>\n<p>&#8211; Postol\u015fache Gh. Flora \u015fi vegeta\u0163ia rezerva\u0163iei Vr\u0103ne\u015fti. \/\/Buletinul Academiei de \u015etiin\u0163e a R.M.\u00a0\u015etiin\u0163e\u00a0\u00a0biologice \u015fi chimice. 1994. N.1. paj.10-14.<\/p>\n<p>&#8211; Cuza P. Structura popula\u0163ional\u0103 a stejarului pedunculat (Quercus robur L.) din Republica\u00a0Moldova. Chi\u015fin\u0103u 1994. 22 paj.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1784\" src=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/geobotanica-7-300x200.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh.\u00a0\u00a0Metodica amplas\u0103rii re\u0163elei de suprafe\u0163e de cercetare \u00een rezerva\u0163iile forestiere.\/\/Revista\u00a0\u00a0p\u0103durii.(Rom\u00e2nia)1994. N4.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh. 1998. Status, protection and rational use of forest genetic resources in Moldova.Pp.3-5\u00a0\u00a0\u00a0in Sustainable forest genetic resources programmes in the Newly Independent\u00a0\u00a0States of the\u00a0\u00a0former USSR. Procedings of a wokshop, 23-26 September 1996, Belovezha,\u00a0Belarus(G.G.Goncearenco, J.Turok, T.Gass and L.Paule, eds.). Copublished by Arbora\u00a0Publishers,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Zvolen, Slovakia and International Plant Genetic Resources Institute, Italy.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh. Realiz\u0103rile \u00een domeniul geobotanicii \u015fi silviculturii din ultimii 50 ani.\/\/Gr\u0103dina\u00a0\u00a0Botanic\u0103 la 50 de ani. Chi\u015fin\u0103u 2000. Paj. 84-97.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh. Moldova &#8211; In situ conservation of pedunculate oak(Quercus robur) genetic\u00a0resources.\u00a0\u00a0\/\/Second EUFORGEN Meeting on Social Broadleaves. 3-6 June 1999-\u00a0Birmendsorf,Switzerland. J.Turok, A.Kremer, L.Paule, P.Bonfils and E.Lipman,compilers. Paj.7-12.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh., Rotaru P., Talmaci I. Recomamnd\u0103ri de efectuare a lucr\u0103rilor silvotehnice \u00een\u00a0p\u0103durile\u00a0\u00a0afectate de polei \u00een noimebrie 2000. Chi\u015fin\u0103u. 2001, 23 paj.<\/p>\n<p>&#8211; Postolache Gh. Probleme actuale de optimizare a re\u0163elei ariilor protejate pentru conservarea\u00a0biodiversit\u0103\u0163ii \u00een Republica Moldova. \/\/ Buletinul Academiei de \u015etiin\u0163e a Republicii Moldova. \u015etiin\u0163e biologice, chimice \u015fi agricole.2002.N 3, Paj.3-17.<\/p>\n<p>&#8211; Blada I., Alexandrov A., Postolache Gh., Turok J.,and Donita N. Inventories for in situ Conservation of\u00a0\u00a0Broadleaved Forest Genetic Resources in South eastern Europe. Managing Plant Genetic\u00a0\u00a0Diversity (Eds. J.M.M Engels, V.Ramanatha Rao, A.H.D. Brown and M.T. Jsckson. 2002.\u00a0\u00a0\u00a0P.217-227.<\/p>\n<p>&#8211; \u041f\u043e\u0441\u0442\u043e\u043b\u0430\u043a\u0435 \u0413., \u0418\u0441\u0442\u0440\u0430\u0442\u0438 \u0410. \u0424\u043b\u043e\u0440\u0430 \u0438 \u0440\u0430\u0441\u0442\u0438\u0442\u0435\u043b\u044c\u043d\u043e\u0441\u0442\u044c \u0437\u0430\u043a\u0430\u0437\u043d\u0438\u043a\u0430 \u0427\u0443\u043c\u0430\u0439. \/\/ \u0418\u0437\u0432\u0435\u0441\u0442\u0438\u044f \u0410\u041d \u0420M.\u0421\u0435\u0440\u0438\u044f \u0431\u0438\u043e\u043b. \u0438 \u0445\u0438\u043c. \u043d\u0430\u0443\u043a.\u00a0\u00a01991. N 3. \u0421. 3-14.<\/p>\n<p>&#8211; \u041f\u043e\u0441\u0442\u043e\u043b\u0430\u043a\u0435 \u0413., \u0418\u0441\u0442\u0440\u0430\u0442\u0438 \u0410. \u0424\u043b\u043e\u0440\u0430 \u0438 \u0440\u0430\u0441\u0442\u0438\u0442\u0435\u043b\u044c\u043d\u043e\u0441\u0442\u044c \u0441\u0442\u0435\u043f\u043d\u043e\u0433\u043e \u0443\u0447\u0430\u0441\u0442\u043a\u0430 \u0411\u0443\u0434\u0436\u044f\u043a. \/\/\u0418\u0437\u0432\u0435\u0441\u0442\u0438\u044f\u00a0\u00a0\u0410\u041d \u0420M.\u00a0\u00a0\u0421\u0435\u0440\u0438\u044f \u0431\u0438\u043e\u043b. \u0438 \u0445\u0438\u043c. \u043d\u0430\u0443\u043a.\u00a0\u00a01992. N 2. \u0421.12-20<\/p>\n<p>&#8211; \u041f\u043e\u0441\u0442\u043e\u043b\u0430\u043a\u0435 \u0413. \u0420\u0430\u0441\u0442\u0438\u0442\u0435\u043b\u044c\u043d\u043e\u0441\u0442\u044c \u0441\u0442\u0435\u043f\u0435\u0439 \u0420\u0435\u0441\u043f\u0443\u0431\u043b\u0438\u043a\u0438 \u041c\u043e\u043b\u0434\u043e\u0432\u0430\/\/ \u0418\u0437\u0432\u0435\u0441\u0442\u0438\u044f \u0410\u041d \u0420M.\u0421\u0435\u0440\u0438\u044f \u0431\u0438\u043e\u043b. \u0438 \u0445\u0438\u043c. \u043d\u0430\u0443\u043a.\u00a0\u00a01993. N 4. \u0421.3-10.<\/p>\n<p><strong><b>Adresa: Chi\u015fin\u0103u 27702, str.P\u0103durii, 18. tel. 63-66-53; E-mail\u00a0\u00a0<\/b><\/strong><a href=\"mailto:ghpost@mail.ru\"><u>ghpost@mail.ru<\/u><\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/raport-geobotanica-2010.pdf\"><u>Raportul privind activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi inova\u0163ional\u0103 pe anul 2010<\/u><\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/Raport-anual-2012-lab.pdf\"><u>Raportul privind activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi inova\u0163ional\u0103 pe anul 2012<\/u><\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/raport-anual-2013-lab.pdf\"><u>Raport privind activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi inova\u0163ional\u0103 pe anul 2013<\/u><\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/2014.pdf\"><u>Raport privind activitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i inova\u021bional\u0103 pe anul 2014<\/u><\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/gbni.usm.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/Proiect_2015-18_Geobotanica_0.pdf\"><u>Proiect de cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice\u2002fundamentale \u015fi aplicative, finan\u0163ate de la bugetul de stat pentru anii 2015-2018<\/u><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0Laboratorul geobotanic\u0103\u00a0\u00a0\u015fi\u00a0\u00a0silvicultur\u0103 Scurt istoric Cercet\u0103ri geobotanice \u015fi silvice au fost efectuate \u00een c\u00e2teva laboratoare din Gr\u0103dina Botanic\u0103. \u00cen perioada aa.1950-1980 au fost\u00a0\u00a0efectuate cercet\u0103ri geobotanice \u015fi silvice de c\u0103tre colaboratorii \u015ftiin\u0163ifici, mai \u00eent\u00e2i ai grupei, iar apoi din 1964 de lab.flor\u0103 \u015fi geobotanic\u0103 condus de profesorul, membru corespondent al A.\u015e.M Tatiana Gheideman. Cercet\u0103ri silvice \u00eentre anii&hellip; <br \/> <a class=\"read-more\" href=\"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=1777\">Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1777","page","type-page","status-publish","hentry"],"rttpg_featured_image_url":null,"rttpg_author":{"display_name":"","author_link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?author=1"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":null,"rttpg_excerpt":"\u00a0Laboratorul geobotanic\u0103\u00a0\u00a0\u015fi\u00a0\u00a0silvicultur\u0103 Scurt istoric Cercet\u0103ri geobotanice \u015fi silvice au fost efectuate \u00een c\u00e2teva laboratoare din Gr\u0103dina Botanic\u0103. \u00cen perioada aa.1950-1980 au fost\u00a0\u00a0efectuate cercet\u0103ri geobotanice \u015fi silvice de c\u0103tre colaboratorii \u015ftiin\u0163ifici, mai \u00eent\u00e2i ai grupei, iar apoi din 1964 de lab.flor\u0103 \u015fi geobotanic\u0103 condus de profesorul, membru corespondent al A.\u015e.M Tatiana Gheideman. Cercet\u0103ri silvice \u00eentre anii&hellip;&hellip;","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1777"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1777\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1790,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1777\/revisions\/1790"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}