{"id":2391,"date":"2023-05-23T15:03:46","date_gmt":"2023-05-23T12:03:46","guid":{"rendered":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=2391"},"modified":"2023-05-23T15:03:46","modified_gmt":"2023-05-23T12:03:46","slug":"complexul-de-sere","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=2391","title":{"rendered":"complexul de sere\u00a0"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

Colec\u0163ia de plante tropicale a Gr\u0103dinii Botanice (Institut) a A\u015eM este amplasat\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de\u00a0\u00a02160 m2, reprezentat\u0103 de 2504 taxoni, ce apar\u0163in la 133\u00a0\u00a0familii \u015fi 614 – genuri, grupate conven\u0163ional \u00een trei grupuri: I \u2013 plante suculente (inclusiv fam. Cactaceae Juss.), II \u2013 plante subtropicale (din regiunile umede \u015fi uscate) \u015fi III \u2013 plante tropicale. \u00cen colec\u0163ie sunt prezente specii cu o v\u00e2rst\u0103 de peste 50 de ani cum ar fi: Cycas circinalis L., C.revoluta Thunb., Consolea rubescens Lem. etc.<\/p>\n

Genofondul de plante tropicale, include toate formele vitale de plante erbacee, arbustive \u015fi arbori (Eucaliptus L. Herit., Callistemon R.Br., Casuarina L. ex. Adans., Ficus L. etc)<\/p>\n

Plantele suculente (grase sau c\u0103rnoase) num\u0103r\u0103 cca 50% din num\u0103rul total de taxoni \u015fi este amplasat\u0103 pe suprafa\u0163\u0103 de\u00a0720 m2.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Insuficien\u0163a apei \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor a condi\u0163ionat modificarea plantelor \u00een scopul acumul\u0103rii apei \u00een toate organele plantei. \u00cen dependen\u0163\u0103 de faptul \u00een care organ se depoziteaz\u0103, se deosebesc suculente de frunz\u0103, de tulpin\u0103 \u015fi de r\u0103d\u0103cini.<\/p>\n

Plantele gen. Agave, (suculente de frunze) originare din America Central\u0103 \u015fi de Sud sunt reprezentate de Agave sp., Yucca sp., Dasylirion sp, etc. Sunt utilizate ca materie prim\u0103 \u00een diverse ramuri, ca plante decorative, ob\u0163inerea fr\u00e2nghiilor, plase pentru pescuit (Agave sisalana), h\u00eertie \u015fi stof\u0103 (A. fourcroydes), alimenta\u0163ie (A. atrovirens) etc.<\/p>\n

\u00cen natur\u0103 agavele \u00eenfloresc la al 10 \u2013 15 lea an, sunt specii ce \u00eenfloresc la v\u00e2rsta de 50 \u2013 100 ani. Inflorescen\u0163a atinge h=10 m \u015fi de\u0163ine cca 10 mii de flori.<\/p>\n

Fam. Nolinaceae este reprezentat\u0103 de Nolina \u2013 \u201earborele butelie\u201d din Mexic. Baza tulpinii poate atinge un metru \u00een diametru, aceasta servind ca rezervor pentru acumularea apei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Euforbiile (Euphorbiaceae), suculen\u0163i de tulpin\u0103, originare din Africa de Sud \u015fi Sud-vest, reprezentate prin cca 25 taxoni: E. tirucali, ating h=5 m \u015fi dezvolt\u0103 o coroan\u0103 foarte numeroas\u0103 cu ramuri verzi, E. grandidens \u2013 asem\u0103n\u0103tor cactu\u015filor, cu tulpina tetramuchiat\u0103, cu ghimpi cenu\u015fii \u015fi bruni, E. milli cu flori mici de culoare ro\u015fie, cu o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 de \u00eenflorire, E.grandicornis, E.caput\u2013medusae cu decorativitate \u00eenalt\u0103 etc.<\/p>\n

Colec\u0163ia de plante din fam. Crassulaceae, cca 180 taxoni din genurile Aeonium, Crassula, Echeveri, Kalanchoe, Pachyphytum, Sedum, Senetio etc. originari din America de Nord \u015fi Central\u0103, Africa de Sud. Aceste plante acumuleaz\u0103 apa \u00een tulpini \u015fi \u00een frunze. Denumirea familiei c\u00e2t \u015fi a genului Crassula provine de la latinescul \u201ecrassus\u201d \u2013 gros. Este foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 Crassula arborescens \u2013 iarb\u0103 gras\u0103, copacul de bani, copacul vie\u0163ii.<\/p>\n

\"\"\"\"<\/p>\n

Familia Aizoaceae reprezentat\u0103 de 105 specii originare din Africa de Sud, regiunea Capului, suculente de frunz\u0103, numite \u015fi \u201epietre vii\u201d. \u00cen natur\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc p\u00e2n\u0103 la 2500 specii. De obicei aceste plante sunt ascunse \u00een sol, iar la suprafa\u0163\u0103 se ivesc 2-4 frunze. Aceste suculente acumuleaz\u0103 apa din roua de noapte. Cu sosirea ploilor, \u201epietrele\u201d re\u00eenvie \u015fi pustiul f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103 se acoper\u0103 cu un covor multicolor din flori albe, roze, galbene, m\u0103linii etc.<\/p>\n

Fam. Asphodelaceae reprezentat\u0103 prin genurile Aloe, Gasteria \u015fi Hawortia, suculente de frunz\u0103, originari din Africa de Sud. Cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 plant\u0103 din aceast\u0103 familie este saburul (aloe). Sunt cunoscute cca 350 specii. Plantele din genul Aloe sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een semi-pustiuri, savane \u015fi pustiuri muntoase, la \u00een\u0103l\u0163imea de\u00a02750 m\u00a0de asupra nivelului m\u0103rii. Sunt prezente specii arboricole: A. dichotoma, A. marlothii, A. ferox etc.; specii arbustive: A.arborescens, ierboase: A.bellatula, A. saponaria, A. Aristata \u015fi liane: A.ciliaris, A. striatula.<\/p>\n

Colec\u0163ia de plante suculente este reprezentat\u0103 de specii din familia Cactaceae, originari de pe continentul American. Plante xerofite, cu tulpini suculente, c\u0103rnoase, de form\u0103 columnar\u0103 sau sferic\u0103, de regul\u0103, muchiate. Dup\u0103 arealul lor de r\u0103sp\u00e2ndire se divizeaz\u0103 \u00een dou\u0103 grupuri: 1 \u2013 cactu\u015fi, ce cresc \u00een regiunile cu clim\u0103 arid\u0103 (cactu\u015fi tipici), II \u2013 plante dinp\u0103durile tropicale (Epiphyllum, Rhipsalis, Lepismium, Hatiora, Schlumbergera, Selenicereus etc.)<\/p>\n

Unul dintre cei mai r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i cactu\u015fi este para \u0163epoas\u0103 (Opuntia sp.), originar\u0103 din America de Sud. Este utilizat \u00een diverse ramuri: fructele servesc ca hran\u0103 pentru oameni \u015fi animale at\u00e2t \u00een stare proasp\u0103t\u0103 c\u00e2t \u015fi uscat\u0103 sau prelucrate. Frunzele tinere de Peireskia sunt folosite pentru prepararea salatelor. Miezul cactu\u015filor Echinocactus grandis, se consum\u0103 \u00een stare proasp\u0103t\u0103. Fructele cactu\u015filor sunt utilizate \u00een diverse domenii: de Echinocereus, Myrtillocactus, Opuntia ficus\u2013indica, Mammillaria etc. se prepar\u0103 dulce\u0163uri, gremuri \u015fi compoturi; de Opuntia se prepar\u0103 b\u0103utur\u0103 alcoolic\u0103 \u201etequilla\u201d; se extrag numero\u015fi coloran\u0163i naturali: galben, portocaliu, ro\u015fu, verde. Multe specii de cactu\u015fi \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri au fost folosite \u00een medicina. Speciile de Helianthocereus, Trichocereus, Cereus etc. se utilizeaz\u0103 la confec\u0163ionarea cherestelei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen colec\u0163ia cu cactu\u015fi din G.B.(I.) sunt prezente speciile: Opuntia bergeriana (limba soacrei), Consolea rubescens – arbori de h=3,5-6,0 m\u00a0cu diametrul trunchiului de peste 25-40 cm. cu o perioad\u0103 de \u00eenflorire de durat\u0103 cu flori ro\u015fii, portocalii sau galben; Quabentia chacoensis, Braziliopuntia braziliensis, Cereus peruvianus \u2013 arbu\u015fti, cu h=4 m, florile de culoare galben\u0103, alb; Echinocactus grusoni cactus de form\u0103 globular\u0103 alungit\u0103 ce poate atinge \u00een h=1,3 m \u015fi \u00een diametru\u00a00,8 m\u00a0de culoare verde deschis cu peste 30 de creste \u015fi cu cre\u015ftetul l\u00e2nos; Cephalocereus senilis prezint\u0103 un cactus columnar ce atinge h=15 m de culoare verde deschis cu p\u0103r alb, ulterior gri, cu 20\u201330 de coaste, ariole groase, cu 3\u20135 spini ce ating lungimea de peste\u00a04 cm\u00a0de culoare g\u0103lbuie sau gri \u015fi 20\u201330 fire de p\u0103r lung, alb sau gri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Genul Mammillaria este cel mai bine prezentat \u00een colec\u0163ie \u015fi num\u0103r\u0103 la moment 165 de taxoni. Acest gen este reprezentat de plante globulare cu diametrul de 2-20 cm, sau cilindrice, cu \u00een\u0103l\u0163imea de\u00a050 cm, de culoare verde, singulare ori cu multe plante \u00een jur form\u00e2nd colonii. Deseori se \u00eent\u00e2lne\u015fte fenomenul de dichotomie, c\u00e2nd conul de cre\u015ftere se \u00eemparte \u00een 2, 4 sau 8 conuri. Pentru genul Mammillaria sunt caracteristice mamilele (de unde \u015fi provine denumirea genului) de diferit\u0103 form\u0103: cilindrice, conice, piramidale cu 3\u20134 sau mai multe fe\u0163e, ori combinate, dispuse spiralat cu suc apos sau l\u0103ptos.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Genul Astrophytum, este prezent prin 20 taxoni. Denumirea genului provine de la\u00a0grecescul \u201eastron\u201d \u2013 stea \u015fi \u201ephyton\u201d \u2013 plant\u0103, cactus stelar (\u00een form\u0103 de stea). O particularitate deosebit\u0103 pentru majoritatea speciilor sunt punctele albe pe tulpin\u0103, formate din peri\u015fori minusculi, capabili de a absorbi umiditatea. Reprezentan\u0163ii acestui gen sunt plante globulare sau cilindrice, care pot atinge \u00een diametru 10-30 cm, de culoare verde sau nuan\u0163e de verde, alb cenu\u015fiu, cu puncte de puf alb. Tulpinile au 5\u20139 sau mai multe creste, late, bombate, cu muchiile ascu\u0163ite sau u\u015for ondulate. Exist\u0103 specii lipsite de spini sau cu 5-20 la num\u0103r, drep\u0163i sau curba\u0163i, elastici, maro sau g\u0103lbui. Florile sunt galbene sau galben deschis. Fructele globulare, de culoare ro\u015fie sau nuan\u0163e de ro\u015fu, gri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Colec\u0163ia de cactu\u015fi este reprezentat\u0103 \u015fi de genurile: Rhipsalis, Epiphyllum, Lepismium, Schlumbergera, originare de pe insulele Caraibe. Multe specii sunt plante epifite. Cactusul Selenicereus grandiflorus sau \u201eregina nop\u0163ii\u201d de\u0163ine tulpini verzi, ag\u0103\u0163\u0103toare, repente, cilindrice, v\u00eerfuri maro \u015fi cu r\u0103d\u0103cini aeriene lungi. Aceast\u0103 denumire este legat\u0103 cu perioada de \u00eenflorire. Florile galbene \u00een exterior \u015fi albe \u00een interior a acestei plante se deschid seara \u015fi p\u00e2n\u0103 diminea\u0163a se \u00eenchid.<\/p>\n

\u00cen colec\u0163ie sunt expu\u015fi \u015fi reprezentan\u0163i ai savanei, unde cad p\u00e2n\u0103 la\u00a01000 mm\u00a0precipita\u0163ii pe an, iar perioada uscat\u0103 dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la 5-6 luni. Vegeta\u0163ia de savan\u0103 este reprezentat\u0103 de Bougainvillea glabra un arbust cu ramuri pendente \u015fi ale c\u0103rei flori m\u0103runte sunt \u00eenconjurate de bractee de culoare violet deschis. La sf\u00eer\u015fitul perioadei uscate \u00eenfloresc \u015fi plantele cu bulbi (Eucomis comosa, Haemanthus etc.). Genul Lagerstroemia reprezentat cu specii originare din sudul Asiei, Australia \u015fi insulele din Golful Guineii: L. indica este o specie cu flori albe, roz sau purpurii.\u00a0Clerodendrum \u2013 gen originar din Asia cu arbori, arbu\u015fti \u015fi liane. \u00cen colec\u0163ia GB(I) genul acesta este reprezentat de 2 specii de liane.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Genul Hibiscus (fam. Malvaceae) – trandafir de China, originar din regiunile tropicale \u015fi subtropicale ale Indiei,China \u015fi insulele Canare, este reperezentat de H. rosa\u2013sinensis, arbust de ser\u0103, care practic \u00eenflore\u015fte incontinuu. Florile simple sau involte variat colorate (roz-ro\u015fii, oranj, galbene, albe). Frunzele ovate, aspre, zim\u0163ate \u015fi persistente.<\/p>\n

Genul Abutilon (fam. Malvaceae) \u2013 ar\u0163ar de camer\u0103, originar din p\u0103durile tropicale ale Americii \u015fi una dintre cele mai vechi plante de camer\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Nu sunt lips\u0103 \u015fi reprezentan\u0163ii pinofitelor tropicali din fam. Cycadaceae, plante str\u0103vechi, care dateaz\u0103 existen\u0163a pe Terra de cca 350 mil. de ani \u00een urm\u0103. \u00cen colec\u0163ie sunt prezente speciile: Cycas revoluta \u015fi C. circinalis, plante dioice, originari din regiunile tropicale ale Asiei, Africa \u015fi Australia, arbori mici, cu trunchiul vertical \u015fi drept. De\u0163in frunze mari, ascu\u0163ite, tari \u015fi \u0163epoase cu numeroase foliole liniar lanceolate. Conurile cresc \u00een centrul plantei, \u00eenconjurate de frunze. Uneori conurile sunt uria\u015fe, pot ajunge la unele specii la\u00a060 cm\u00a0lungime.<\/p>\n

Fam. Araucariaceae, una din cele mai str\u0103vechi familii de conifere este repreznetat\u0103 de genul Araucaria cu dou\u0103 specii: A. bidwillii \u015fi A heterophylla, originare de pe insulele Canare \u015fi Madere, America latin\u0103 \u015fi Australia.<\/p>\n

Fam. Taxodiaceae este prezent\u0103 \u00een colec\u0163ie cu specia Cryptomeria japonica, originar\u0103 din China \u015fi Japonia ce prezint\u0103 un arbore cu \u00een\u0103l\u0163imea de 35\u201345 m, tulpina dreapt\u0103 cu scoar\u0163a groas\u0103 brun-ro\u015fiatic\u0103, fibroas\u0103, cu coroana piramidal-ovoidal\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Palmae (Arecaeae), de\u0163ine cca 2800-3400 specii de plante exotice, care \u00een zonele de origine de\u0163in o utilizare foarte larg\u0103: hran\u0103, c\u0103ldur\u0103, material de construc\u0163ie, fibre pentru \u0163es\u0103turi, b\u0103uturi etc. De\u0163in \u2013 tulpini \u00eenalte neramificate ce se termin\u0103 cu o coroan\u0103 de frunze penate sau palamt\u0103 (evantai). Se \u00eent\u00eelnesc \u015fi palmieri sub form\u0103 de arbu\u015fti, liane. Habiteaz\u0103 \u00een pustiuri fierbin\u0163i \u015fi mla\u015ftini tropicale, mun\u0163i \u015fi pe malurile lacurilor \u015fi oceanelor. \u00cen colec\u0163ie sunt prezen\u0163i 36 taxoni: Washingtonia filifera, originar\u0103 din California, Archantophoenix cunninghamiana din Australia, Chamaedorea elegans din Mexic, cu\u00a0frunze penate, gra\u0163ios aplecate \u00een jos, Butia capitata din estul Braziliei, Chrysolidocarpus lutescens (palmierul de aur), originar de pe insulele Mauritius, unul dintre cei mai decorativi palmieri cu frunze penate, Sabal minor \u2013 originar din sudul SUA, Waschingtonia filifera originar din California, Rhapis excelsa (palmierul de bambus) cu tulpinele sub\u0163iri asem\u0103n\u0103toare cu cele de stuf \u015fi frunze sub form\u0103 de evantai, Livistona chinensis (Livistona de China) cu tulpina \u00eenalt\u0103 de cca\u00a012 m, frunze verzi, lucioase, rotunde, glabre. Din Asia de Sud\u2013vest este prezent\u0103 Aucuba japonica (copacul de aur) un arbust \u00eenalt, ve\u015fnic verde cu frunze pieloase, pe\u0163iolate, persistente.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen continuare la sol sunt expuse dou\u0103 specii de eucalipt (Eucaliptus globulus) din fam. Myrtaceae, originar din Australia. Eucalup\u0163ii de\u0163in dimensiuni impun\u0103toare de cca\u00a0100 m\u00a0\u00een \u00een\u0103l\u0163ime. Genul Callistemon este reprezentat prin C. citrinus cu flori a\u015fezate \u00een racem \u00een jurul ramurilor anuale, cu numeroase stamine lungi de culoare ro\u015fie.<\/p>\n

Un aspect faorte atr\u0103g\u0103tor de\u0163ine Casuarina equisetifolia (fam. Casuarinaceae), arbore asem\u0103n\u0103tor cu pinul. Crengu\u0163e sub\u0163iri, aplecate \u00een jos \u015fi \u201ef\u0103r\u0103 frunze\u201d (frunzele sunt reduse p\u00e2n\u0103 la solzi) amintesc penele stru\u0163ului Cazuar. Plantele din genul Causarina sunt originare din savanele Australiei de Nord\u2013vest.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Impresionante \u015fi atr\u0103g\u0103toare sunt \u015fi speciile de plante tropicale cu fructe comestibile din fam. Rutaceae genul Citrus, originare din regiunile cu clim\u0103 musonic\u0103 din Nord-vestul Indiei, China Central\u0103 \u015fi de Nord \u015fi Australia de Nord-est. Portocalul (Citrus sinensis) de\u0163ine fructe cu propriet\u0103\u0163i dietetice. Mandarin (C.reticulata) cu frunze lanceolate, mirositoare, fructele la coacere au culoare oranj, comestibile. L\u0103m\u00e2iul (C.limon ) este reprezentat prin 15 soiuri, cele mai r\u0103sp\u00e2ndite fiind: Mayers, Pavlovskii, Ponderosa (fructele ating 500-600 g\u00a0\u00een greutate). Fam. Myrtaceae (Psidium guajava) arbust ve\u015fnic verde cu h=10 m, originar din regiunile tropicale ale Americii, cu fructe sub form\u0103 de par\u0103 sau sferice, de nuan\u0163\u0103 galben\u0103 \u015fi miez mustos aromat, comestibile. Acca sellowiana, originar\u0103 din Uruguai, sudul Braziliei \u015fi nordul Argentinei, plant\u0103 ve\u015fnic verde cu flori albe-roze. Fructele con\u0163in pectine, acizi\u00a0\u00a0\u015fi cei important sunt bogate \u00een compu\u015fii iodului. Fam. Rosaceae (Eriobotria japonica) mo\u015fmon japonez, originar din Japonia \u015fi China, arbore cu h=5,5 m, frunze persistente, pe partea superioar\u0103<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

verzi, pe cea inferioar\u0103 scvamoase, fructele sunt galbene, comestibile cu o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 mare, cafenie. Fam. Lauraceae (Persea americana), avocado, abaccati, originar\u0103 din p\u0103durile muntoase ale Mexicului \u015fi America Central\u0103. De\u0163ine fructe c\u0103rnoase, aromate, care dup\u0103 dimensiuni variaz\u0103 de la o prun\u0103 mare p\u00e2n\u0103 la un z\u0103mos nu prea mare cu miezul uleios, comestibile \u015fi bogate \u00een vitamine. Fam. Lauraceae (Laurus nobilis), laur (frunza de dafin), originar din sudul Europei, arbore cu \u00een\u0103l\u0163imea de 6-18 m\u00a0cu scoar\u0163a neted\u0103, frunze\u00a0\u00a0persistente, oblong-lanceolate. Fructul – bac\u0103 ovat-oblong\u0103, negru sau negru-alb\u0103strui. \u00cen antichitate copacul de laur era socotit sf\u00e2nt \u015fi se s\u0103dea l\u00e2ng\u0103 l\u0103ca\u015furile lui Apolon. Laurul a devenit simbolul gloriei, victoriei \u015fi p\u0103cii. Fam. Caricaceae (Carica papaya, C. quercifolia), copacul de z\u0103mos, papaia, originari din Mexicul de Sud \u015fi America Central\u0103, arbori cu h=6 m, neramificat, cu frunze mari penate, tulpina moale, fals\u0103, cu urme l\u0103sate de frunzele caduce. La sub\u0163ioara frunzelor direct pe tulpin\u0103 se formeaz\u0103 flori mari de culoare alb\u0103. Fructele de papaia amintesc z\u0103mosul. Fam. Punicaceae (Punica granatum), rodie, originar\u0103 din Asia de Vest \u015fi Europa de Sud, reprezint\u0103 arbori mici cu frunze lanceolate cu o perioad\u0103 scurt\u0103 de repaos, de o culoare verde intens\u0103. Florile sunt simple ori involte, mari, portocalii-stacojii, ro\u015fii \u00een form\u0103 de cup\u0103, sesile. Fructul, bac\u0103 globuloas\u0103 cu coaja groas\u0103, pieloas\u0103, de culoare ro\u015fie, cu numeroase semin\u0163e \u00eenconjurate de un \u00eenveli\u015f c\u0103rnos, ro\u015fiatic, semitransparent, comestibile. Fam. Oleaceae (Olea europaea), m\u0103slinul, originar din regiunile mediteraniene, tropicale ale Asiei \u015fi Africii, arbore, h=10-12 m, frcutul drup\u0103, con\u0163ine procent \u00eenalt de ulei bogat \u00een vitamine. Fam.\u00a0\u00a0Moraceae (Ficus carica), smochin, originar din regiunile tropicale ale Africii, Americii, Asiei \u015fi Australiei. Arbust, rar arbore cu h=5-6 m. Fructul sub form\u0103 de par\u0103 c\u0103rnoas\u0103, dulce, neted\u0103, comestibil\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Aceast\u0103 ser\u0103 g\u0103zduie\u015fte \u015fi arborele de cafea (Coffea arabica), r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toate \u0163\u0103rile tropicale, originar din Etiopia, Yemen. Arbore sau arbu\u015fti cu frunze \u00eentregi, persistente, ve\u015fnic verzi, la baza c\u0103rora sunt a\u015fezate\u00a0\u00a0buchete de 3-7 flori albe cu miros\u00a0\u00a0de iasomie. Fructul de\u0163ine dou\u0103 semin\u0163e \u201eboabe de cafea\u201d din care se prepar\u0103 dup\u0103 prelucrare diferite b\u0103uturi.<\/p>\n

La parapetul din st\u00e2nga al serei\u00a0\u00a0este amplasat\u0103 colec\u0163ia de plante\u00a0\u00a0din genul Pelargonium (fam. Geraniaceae), originare din Africa \u015fi sudul Spaniei. Denumirea genului provine de la grecescul \u201epelargos\u201d \u2013 cucost\u00e2rc, dup\u0103 asem\u0103narea fructului cu ciocul barzei. Pelargoniile (mu\u015fcatele) sunt plante erbacee, anuale \u015fi perene, pubescente cu tulpini suculente \u015fi cu mult foliaj. Frunzele sunt foarte variate. Flori simple sau involte, divers colorate, adunate \u00een umbele, terminal pe tije lungi. Fructul – capsul\u0103 lung\u0103. \u00cen colec\u0163ie sunt prezente 130 de taxoni, repartizate \u00een 4 grupe: 1 \u2013 P.zonale cu 83 de soiuri \u015fi forme; II \u2013 P. grandiflorum cu 21; III \u2013P.peltatum cu 17 \u015fi IV \u2013 grupul celor aromatice cu 9 taxoni.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi sec\u0163ie se afl\u0103 o expozi\u0163ie de plante de Strelitzia reginae (fam. Strelitziaceae), p\u0103s\u0103rea paradis, numit\u0103 \u00een cinstea so\u0163iei regelui Angliei George al\u00a0\u00a0III, Chalrlotte n\u0103scut\u0103 \u00een Meclenburg \u2013 Strelitz. Aceast\u0103 plant\u0103 este originar\u0103 din Africa de Sud \u015fi prezint\u0103 un interes deosebit pentru industria floricol\u0103. De\u0163ine frunze mari, persistente, glauce, lung pe\u0163iolate cu lamina larg-eliptic\u0103, de p\u00e2n\u0103 la\u00a045 cm\u00a0lungime. Florile sunt zigomorfe, portocalii-alb\u0103strui grupate \u00een inflorescen\u0163e, se desfac dintr-o teac\u0103\u00a0\u00a0ascu\u0163it\u0103 \u00een form\u0103 de caren\u0103, succesiv. Tot aici putem admira \u015fi S.nicolai o plant\u0103 gigantic\u0103 ce poate atinge h=3-5 m\u00a0cu frunze eliptic-alungite cu baza\u00a0\u00a0rotungit\u0103 \u015fi lungimea de 1-1,5 m\u00a0\u015fi l\u0103\u0163imea de cca\u00a060 cm. Inflorescen\u0163a apare din teaca frunzelor \u00een form\u0103 de caren\u0103, petalele exterioare de culoare alb\u0103 cu lungimea de 15 \u2013\u00a017 cm, iar l\u0103\u0163imea 0,6-1,8 cm, cele interioare de culoare albastr\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Urm\u0103toarea sec\u0163ie ad\u0103poste\u015fte plante din p\u0103durea tropical\u0103 virgin\u0103. Lianele folosesc arborii ca suport pentru deplasare spre lumin\u0103, iar epifitele utilizeaz\u0103 ramurile ca loc de germinare a semin\u0163elor, astfel fiecare arbore formeaz\u0103 o mic\u0103 p\u0103dure, iar \u00een timpul \u00eenfloririi o adev\u0103rat\u0103 gr\u0103din\u0103 cu flori.<\/p>\n

\u00cen colec\u0163ie sunt prezen\u0163i reprezentan\u0163i din fam Araceae cu o bogat\u0103 diversitate de specii \u015fi cultivari, \u00een num\u0103r cca 137 de taxoni. Cele mai bogate sunt genurile: Philodendron \u2013 35 taxoni,\u00a0Anthurium \u2013 24, Aglaonema \u2013 19, Scindapsus \u2013 7, Monstera \u2013 7 etc. Denumirea genului Anthurium \u00een traducere din limba greac\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201efloare-coad\u0103\u201d dup\u0103 forma inflorescen\u0163ii la multe specii sau se mai nimesc \u201efloarea \u2013flamingo\u201d. Arealul de r\u0103sp\u00eendire este Mexicul de Nord \u015fi insulele Antile Mari p\u00e2n\u0103\u00a0la Brazilia\u00a0de Sud, Argentina de Nord \u015fi Paraguay. Este reprezentat \u00een colec\u0163ie prin A. andreanum, A. scherzianum. Gen. Monstera, reprezint\u0103 liane erboase, larg utilizate \u00een diverse amenaj\u0103ri. Este reprezentat prin M. deliciosa, M. Karvinski etc. Genul Philodendron, reprezint\u0103 liane epifite. \u00cen expozi\u0163ia prezente speciile Ph. eichleri cu frunze gigantice, \u00eentregi \u015fi Ph. sellou cu frunze lobate. Pe tulpini \u00een condi\u0163ii de umiditate sporit\u0103 a aerului se dezvolt\u0103 r\u0103d\u0103cini adventive, care le permit s\u0103 se aga\u0163e de scoar\u0163a copacilor pentru a c\u0103uta hran\u0103 suplimentar\u0103. Inflorescen\u0163a la reprezentan\u0163ii fam. Araceae este de tip spadice cu spatul \u00eentins.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Din p\u0103durile tropicale ale Americii provin \u015fi speciile genului Syngonium, plante liane. Plantele din acest gen ini\u0163ial de\u0163in frunze falcate, iar la maturitate palmate cu 5 -9 segmente, lung-pe\u0163iolate. Fam. Araceae de\u0163ine \u015fi specii de plante cu rizom: Spathyphyllum sp. \u015fi\u00a0\u00a0Stenospermation sp., reprezentan\u0163ii c\u0103rora sunt prezen\u0163i \u00een colec\u0163iile noastre. Denumirea genului Spatyphyllum provine de la cuvintele grece\u015fti \u201espatha\u201d – spat\u0103 \u015fi \u201ephyllon\u201d \u2013 frunz\u0103 ce reflect\u0103 asem\u0103narea cu spata, care cap\u0103t\u0103 culoare verde la sf\u00e2r\u015fitul perioadei de \u00eenflorire la multe specii. \u00cen colec\u0163iile G.B. acest gen este reprezentat prin 5 specii \u015fi cultivari.<\/p>\n

\u00cen regiunile tropicale ale Americii Centrale \u015fi de Sud sunt r\u0103sp\u00e2ndite cca 35 de familii endemice, una din ele este prezent\u0103 \u00een expozi\u0163iile noastre: bromeliile (fam. Bromeliaceae), originare de pe continentul American cu excep\u0163ia speciei Pitcairnia feliciana originar\u0103 din Africa de Vest. Aceast\u0103 familia include cca 2500 specii unite \u00een 46 de genuri. Bromeliile sunt un grup fascinant de plante \u2013 majoritatea tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 sol, printre crengile copacilor; \u015fi unele pot chiar s\u0103 prospere suspendate \u00een aer, at\u00e2rn\u00e2nd de ramuri sau de cablurile electrice \u015fi de telefon. Plantele suspendate sunt bromelii care apar\u0163in genului Tillandsia \u015fi c\u00e2teva specii din genul Vriesea. Acest grup se divizeaz\u0103 \u00een 2 subgrupe: plante cu tip de nutri\u0163ie aerian propriu-zis. Din prima subgrup\u0103 sunt speciile din gen. Tillandsia: T. Caput-medusae, T. bulbosa, T. Butzii etc. baza frunzelor c\u0103rora este l\u0103rgit\u0103 form\u00e2nd un bulb fals, \u00een care deseori \u00ee\u015fi g\u0103sesc ad\u0103post furnicile, care servesc ca paz\u0103 \u015fi asigur\u0103 planta cu substan\u0163e nutritive. Din subgrupa doua fac parte T. usneoides, frunzele c\u0103reia sunt acoperite cu peri\u015fori\u00a0\u00a0absorban\u0163i, prin intermediul c\u0103rora planta prime\u015fte apa \u015fi substan\u0163ele nutritive din atmosfer\u0103. Unele specii de Tillandsia de\u0163in inflorescen\u0163\u0103 original\u0103, viu colorat\u0103, atractiv\u0103. Una dintre cele mai fascinante tillandsii suspendate este mu\u015fchiul spaniol\u00a0\u00a0(Tillandsia usneoides), care cre\u015fte \u00een f\u00e2\u015fii lungi suspendate de copaci, st\u00e2nci \u015fi orice alt suport pe care \u00eel poate g\u0103si. De\u015fi bromeliile aeriene sunt cele mai ciudate \u015fi mai fascinante, exist\u0103 \u015fi multe alte tipuri. Cel mai cunoscut este ananasul, care a fost prima specie de bromelie adus\u0103 \u00een Europa, de c\u0103tre Columb din cea de-a doua sa c\u0103l\u0103torie dinn Lumea Nou\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Majoritatea speciilor de bromelii sunt plante decorative at\u00e2t prin frunze de diverse nuan\u0163e c\u00e2t \u015fi prin inflorescen\u0163e. Unele inflorescen\u0163e sunt foarte decorative, dar la tipurile cu vaz\u0103 florile sunt adesea mici \u015fi insignifiante, cuib\u0103rindu-se \u00een vaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi. Pentru a ajuta la atragerea insectelor polenizatoare, frunzele superioare ale rozetei devin viu colorate, adesea \u00eentr-un ro\u015fu aprins, precum neoregeliile \u015fi nidulariile. Multe specii de Vriesea au inflorescen\u0163a sub form\u0103 de sabie, viu colorat\u0103.<\/p>\n

\u00cen cazul tuturor bromeliilor, \u00eenflorirea este urmat\u0103 de moarte \u2013 cel pu\u0163in a acelei p\u0103r\u0163i a plantei, care a \u00eenflorit. Totu\u015fi, de obicei , l\u0103starii tineri cresc de mai jos\u00a0\u00a0de locul de \u00eenflorire la baza frunzelor.<\/p>\n

Gr\u0103dina Botanic\u0103 (I) a A\u015eM dispune de o colec\u0163ie de bromelii ce num\u0103r\u0103\u00a0\u00a0cca 124 taxoni uni\u0163i \u00een 23 de genuri. Cel mai bine sunt reprezentate genurile: Aechmea – 26 taxoni; Billbergia \u2013 24; Cryptanthus \u2013 12; Neoregelia \u2013 15 ; Nidularium \u2013 9; Vriezea 13 etc.<\/p>\n

\u00cen continuare \u00een aceast\u0103 ser\u0103 este amplasat\u0103 colec\u0163ia de plante din genul Dracaena (fam. Dracaenaceae), originare din Africa\u00a0\u00a0tropical\u0103 \u015fi de Sud, insulele Mascarene \u015fi Madagascar. \u00cen cadrul genului se \u00eent\u00e2lnesc arbu\u015fti sau arbori, pe tulpinele c\u0103rora se afl\u0103 pete ro\u015fii ale unui suc r\u0103\u015finos, numit \u201es\u00e2ngele draconului\u201d. Frunzele liniare, liniar-lanceolate, recurbate, amplexicaule, sagitate le dau asem\u0103nare de palmier. \u00cen condi\u0163iile noastre dracenele se folosesc ca plante decorative prin frunze. \u00cen colec\u0163ie gen. Dracaena este reprezentat de 14 taxoni. Plantele din acest gen de\u0163in o decorativitate foarte \u00eenalt\u0103 \u015fi sunt utilizate \u00een \u00eenverzire \u015fi amenajare.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Genul Codeum din fam. Euphorbiaceae, este reprezentat prin 15 soiuri de crotoni. Ace\u015ftea reprezint\u0103 arbu\u015fti cu frunzele cu o divers\u0103 varietate de forme \u015fi nuan\u0163e.<\/p>\n

\u00cen acest\u0103 sec\u0163ie aten\u0163ia vizitatorilor este cople\u015fit\u0103 de ferigi (filumul Pteridophyta), care au ap\u0103rut cu aproape 350 mln ani \u00een urm\u0103 \u015fi au fost primele plante, care au cucerit uscatul, st\u0103p\u00e2nindu-l timp de 100 mln ani. \u00cen prezent ferigile sunt utilizate doar ca plante decorative, dar plantele masive care au existat cu milioane de ani \u00een urm\u0103 au cauzat formarea c\u0103rbunelui \u015fi \u0163i\u0163eiului. Cu toate c\u0103 ferigile joac\u0103 un rol minor, comparativ cu cel din perioadele geologice anterioare, totu\u015fi actualmente ele enumer\u0103 cca 10 000 specii. Foarte r\u0103sp\u00e2ndite sunt ferigile \u00een p\u0103durile tropicale umede, unde cresc \u00een abunden\u0163\u0103 nu numai pe sol sub coroana copacilor, ci \u015fi ca epifite, pe tulpinile \u015fi crengile acestora.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Colec\u0163ia de ferigi din G.B.(I.) este alc\u0103tuit\u0103 din 76 de taxoni (50 de specii \u015fi 26 de variet\u0103\u0163i \u015fi cultivari) ce se refer\u0103 la 34 de genuri \u015fi 14 familii \u015fi cele mai reprezentate sunt: Adiantaceae (4 specii \u015fi 7 cv.), Oleandraceae (5 specii \u015fi 10 cv.), Polypodiaceae (18 specii \u015fi 3 cv.) etc. Cele mai decorative \u015fi rezistente ferigi pentru \u00eenverzirea interiorurilor sunt reprezentan\u0163ii genurilor: Adiantum, Asplenium, Nephrolepis, Platicerium, Pteris, Phlebodium etc.<\/p>\n

\u00cen vecin\u0103tatea ferigilor este amplasat\u0103 colec\u0163ia de plante din fam. Piperaceae cu 2 genuri: Piper cu 5 taxoni \u015fi Peperomia cu 46 taxoni. Din genul Piper cel mai r\u0103sp\u00eendit este P. nigrum, arbust cu tulpina t\u00e2r\u00e2toare sau ag\u0103\u0163\u0103toare. Frunzele de o nuan\u0163\u0103 verde-\u00eenchis, lucioase. Fructul bac\u0103 utilizat \u00een industria alimentar\u0103. Genul Peperomia include plante perene, erbacee sau semi-arbu\u015fti deseori suculen\u0163i. Frunzele sunt a\u015fezate pe tulpini altern, opus sau \u00een verticiliu. Flori mici de culoare alb\u0103 dispuse \u00een unflorescen\u0163e spiciforme, lungi \u015fi sub\u0163iri. Peperomiile de\u0163in decorativitate datorit\u0103 frunzelor.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen centrul sec\u0163iei este amplasat\u0103 colec\u0163ia de plante din genul Ficus (fam. Moraceae) cu cca 50 de taxoni de plante, liane (F. pumila) – arbori (F. benjamina, F. lutea etc.). Sunt cunoscute cca 800 de specii de ficu\u015fi sub form\u0103 de arbori, arbu\u015fti \u015fi liane r\u0103sp\u00eendite \u00een regiunile tropicale \u015fi subtropicale ale ambelor emisfere ale globului. Unii arbori ating \u00een\u0103l\u0163imea de p\u00e2n\u0103 la\u00a030 m\u00a0, iar frunzele mari, pieloase \u2013 p\u00een\u00e2 la un metru \u00een lungime.<\/p>\n

Aici poate fi admirat bananul (Musa nana), plant\u0103 erbacee, care atinge \u00een\u0103l\u0163imea de 10-12 m, face fructe comestibile, adunate \u00een ciorchin. Speciile genului Musa sunt originare din regiunile tropicale \u015fi num\u0103r\u0103 cca 80 specii. Dup\u0103 fructificare plantele mor, gener\u00e2nd altele noi din mugurii ce se dezvolt\u0103 pe rizom.<\/p>\n

\u00cen continuare se afl\u0103 colec\u0163ia de plante din genul Begonia (cca 40 de taxoni), originare din p\u0103durile tropicale ale Americii de Sud, Asiei \u015fi Africii\u00a0\u00a0erbacee, semi-lemnoase, semi-arbu\u015fti, urc\u0103toare sau pendente, anuale \u015fi perene, cu tije suculente, rigide, r\u0103d\u0103cini fibroase sau tuberculi. Unele se cultiv\u0103 mai ales pentru flori, altele pentru frunze, dar cele mai multe \u015fi pentru flori \u015fi frunze.<\/p>\n

Aceast\u0103 ser\u0103 ad\u0103poste\u015fte de asemenea o familie de plante cu cele mai frumoase \u015fi ciudate floridin lumea vegetal\u0103 \u2013 orhideele (Orchidaceae) \u2013 reginele plantelor. Florile sale intrig\u0103 prin aspectul neobi\u015fnuit, aparent ireal. Sunt plante larg r\u0103sp\u00e2ndite \u00een lume \u015fi se cunosc \u00een prezent cca 24,5 mii de specii, dar ree\u015find din faptul c\u0103 multe din ele cresc \u00een regiunile tropicale neexplorate complet \u015fi probabil exist\u0103 multe specii \u015fi variet\u0103\u0163i nedescoperite. Orhideele sunt plante cosmopolite. Ele se \u00eent\u00eelnesc pe toate continentele, cu excep\u0163ia regiunilor polare \u015fi pustiuri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Gr\u0103dina Botanic\u0103 (I) dispune de o colec\u0163ie de orhidei ce num\u0103r\u0103 la moment cca 27 de taxoni: Angraecum, Anselia, Bletilla, Gongera, Epidendrum, Ludisia, Phalaenopsis, Paphiopedilum etc.<\/p>\n

Colec\u0163ia de orhidei este urmat\u0103 de un grup de plante perene, erboase \u015fi arbu\u015fti, mai rar arbori ce se refer\u0103 la fam. Acanthaceae. Plantele din aceast\u0103 familie sunt originare din regiunile tropicale ale Asiei de Sud-vest, Africii, Americii Centrale, de pe litoralul Mediteranian \u015fi Australia. \u00cen aceast\u0103 familie sunt reunite cca 250 de genuri \u015fi 2500 de specii. \u00cen colec\u0163iile GB(I) sunt prezen\u0163i cca 25 de taxoni. Un interes deosebit prezint\u0103 Pachystachys lutea \u2013 o specie cu flori albe dispuse \u00een spic de culoare galben\u0103 , cu frunze eliptice, verzi cu nervuri proeminente. O alt\u0103 specie este Sanchezia nobilis (Sanchezia nobil\u0103) \u2013 care \u00eenflore\u015fte \u00een diferite anotimpuri cu flori galbene, dispuse \u00een panicul\u0103 terminal\u0103, erect\u0103, dens\u0103, cu ramuri purpurii. Frunzele au pe\u0163iolul scurt-\u00eenaripat, lamina lunguie\u0163-oval\u0103, ascu\u0163it\u0103, dentat\u0103\u00a0\u00a0cu dungi galbene bine pronun\u0163ate.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Colec\u0163ia de plante tropicale a Gr\u0103dinii Botanice (Institut) a A\u015eM este amplasat\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de\u00a0\u00a02160 m2, reprezentat\u0103 de 2504 taxoni, ce apar\u0163in la 133\u00a0\u00a0familii \u015fi 614 – genuri, grupate conven\u0163ional \u00een trei grupuri: I \u2013 plante suculente (inclusiv fam. Cactaceae Juss.), II \u2013 plante subtropicale (din regiunile umede \u015fi uscate) \u015fi III \u2013 plante…
Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2391","page","type-page","status-publish","hentry"],"rttpg_featured_image_url":null,"rttpg_author":{"display_name":"","author_link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?author=1"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":null,"rttpg_excerpt":"Colec\u0163ia de plante tropicale a Gr\u0103dinii Botanice (Institut) a A\u015eM este amplasat\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de\u00a0\u00a02160 m2, reprezentat\u0103 de 2504 taxoni, ce apar\u0163in la 133\u00a0\u00a0familii \u015fi 614 – genuri, grupate conven\u0163ional \u00een trei grupuri: I \u2013 plante suculente (inclusiv fam. Cactaceae Juss.), II \u2013 plante subtropicale (din regiunile umede \u015fi uscate) \u015fi III \u2013 plante……","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2391","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2391"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2391\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2416,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2391\/revisions\/2416"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2391"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}