{"id":2420,"date":"2023-05-24T12:29:23","date_gmt":"2023-05-24T09:29:23","guid":{"rendered":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=2420"},"modified":"2023-05-24T12:29:23","modified_gmt":"2023-05-24T09:29:23","slug":"vegetatia-moldovei","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=2420","title":{"rendered":"Vegeta\u0163ia Moldovei"},"content":{"rendered":"

\u00a0Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei<\/b><\/strong><\/p>\n

Pentru crearea expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei a fost alocat un teritoriu cu suprafa\u0163a de 15 ha. Timp de 38 ani (1972-2010) au fost efectuate lucr\u0103ri de mobilizare a genofondului \u015fi de creare a expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei. \u00cen microexpozi\u0163iile forestiere au fost planta\u0163i circa 20 mii arbori, 12 mii arbu\u015fti. Au fost aduse brazde cu \u00eenveli\u015f ierbos \u015fi instalate \u00een principalele microexpozi\u0163ii forestiere \u015fi de step\u0103. Pentru crearea expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei a fost mobilizat genofond autohton a 32 specii de arbori, 18 specii de arbu\u015fti \u015fi peste 400 specii de plante ierboase. \u00cen rezultatul acestor lucr\u0103ri au fost create 12 microexpozi\u0163ii cu vegeta\u0163ie forestier\u0103, o microexpozi\u0163ie cu vegeta\u0163ie de step\u0103 \u015fi o microexpozi\u0163ie cu vegeta\u0163ie de lunc\u0103.<\/p>\n

No\u0163iuni \u015fi metode folosite la crearea expozi\u0163iei<\/b><\/strong><\/p>\n

Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei include prezentarea unor suprafe\u0163e cu \u00a0comunit\u0103\u0163i forestiere, de step\u0103 \u015fi de lunc\u0103 cu elemente floristice autohtone pe un teritoriu restr\u00eens de 15 ha. Este creat\u0103 cu scopul de a pune \u00een lumin\u0103 diversitatea \u015fi specificul comunit\u0103\u0163ilor vegetale din Moldova \u015fi pentru conservarea ex situ a speciilor de plante rare. Aceast\u0103 expozi\u0163ie este folosit\u0103 \u00een scopuri didactice. Aici au loc lucr\u0103ri practice cu studen\u0163ii de la facult\u0103\u0163ile de biologie, silvicultur\u0103, farmaceutic\u0103 a diferitor universit\u0103\u0163i, colegii, licee. \u00a0Strategia \u00a0cre\u0103rii expozi\u0163iei a fost elaborat\u0103 \u00een baza legit\u0103\u0163ilor de formare \u015fi r\u0103sp\u00e2ndire a comunit\u0103\u0163ilor vegetale din Moldova.<\/p>\n

Microexpozi\u0163ia include prezentarea unui tip de comunitate vegetal\u0103 (tip de p\u0103dure) creat\u0103 pe o mic\u0103 suprafa\u0163\u0103 din Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei cu scopul de a pune \u00een lumin\u0103 caracteristicile \u015fi specificul (compozi\u0163ia, structura \u015f. a.). Microexpozi\u0163iile au fost create dup\u0103 principii fitocenotice. Ca model de creare a fiec\u0103rei microexpozi\u0163ii s-au luat tipurile de p\u0103duri, comunit\u0103\u0163ile de step\u0103, de lunc\u0103 din natura Moldovei (Gheideman \u015f. a., 1964; Postolache, 1995).<\/p>\n

La lucr\u0103rile de plantare au fost folosite metode cunoscute \u00een silvicultur\u0103 \u015fi \u00een construc\u0163ia Gr\u0103dinilor Botanice. S-a st\u0103ruit ca toate plant\u0103rile s\u0103 se efectueze \u00een stil neregulat.<\/p>\n

Vegeta\u0163ia forestier\u0103 a inclus crearea unor suprafe\u0163e de p\u0103duri atribuite la 12 tipuri de p\u0103duri mai larg r\u0103sp\u00e2ndite \u00een Moldova. S-a propus ca hotarele fiec\u0103rei microexpozi\u0163ii (tip de p\u0103dure) s\u0103 fie marcate prin drumuri. Plant\u0103rile au fost \u00eencepute \u00een anul 1972. Mai \u00eent\u00e2i s-a plantat stejarul pedunculat, pu\u0163in mai t\u00e2rziu fagul, gorunul, stejarul pufos \u015fi speciile \u00eenso\u0163itoare. Plantele ierboase au fost incluse la momentul de \u00eencheiere a coronamentului. Arborii \u015fi arbu\u015ftii au fost planta\u0163i \u00een stil neregulat. Marea majoritate a arborilor, arbu\u015ftilor \u015fi ierburilor au fost aduse din ecosistemele spontane. S-a st\u0103ruit s\u0103 se respecte coresponden\u0163a materialului mobilizat cu tipul de p\u0103dure planificat.<\/p>\n

    \n
  1. Caracterizare general\u0103 a teritoriului. Principiile de amplasare a microexpozi\u0163iilor<\/b><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei este amplasat\u0103 \u00een partea de Est a Gr\u0103dinii Botanice. Teritoriul are condi\u0163ii naturale (relief, soluri, condi\u0163ii hidrologice) c\u00e2t se poate de variate \u015fi corespunde \u00een mare m\u0103sur\u0103 cerin\u0163ilor de amplasare a tipurilor principale de vegeta\u0163ie.<\/p>\n

    O mare parte a teritoriului este amplasat \u00een 2 v\u0103i cu versan\u0163i de diferite expozi\u0163ii. Al treilea teren este situat pe un versant cu expozi\u0163ie Nord, c\u00e2teva suprafe\u0163e ie\u015fite \u00een platouri \u015fi o suprafa\u0163\u0103 de lunc\u0103 care coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 la lacuri. Mai jos prezent\u0103m o scurt\u0103 caracterizare a acestor sectoare.<\/p>\n

      \n
    1. Valea Mare se afl\u0103 \u00een partea de Est a teritoriului Gr\u0103dinii Botanice \u015fi \u00eencepe \u00een apropiere de poarta de Est \u015fi are deschidere spre Lacul Mare de Jos. Lungimea V\u0103ii Mari este de 420 m.<\/li>\n
    2. Valea Mic\u0103 \u00eencepe \u00een apropiere de blocul de laboratoare \u015fi se deschide \u00een valea r\u00e2u\u015forului. Lungimea V\u0103ii Mici este de 200 m.<\/li>\n
    3. Versantul v\u0103ii r\u00e2u\u015forului \u00eencepe \u00een apropiere de blocul de laboratoare \u015fi coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een lunc\u0103. Ocup\u0103 suprafa\u0163a \u00eentre siringariu \u015fi colec\u0163ia de ulm. Lungimea versantului este de 200m.<\/li>\n
    4. Sectorul de lunc\u0103 \u00a0\u00eencepe de la c\u0103rarea asfaltat\u0103 care trece peste podul 2 p\u00e2n\u0103 la damba de jos a Lacului Mare. Este o f\u00e2\u015fie cu vegeta\u0163ie ierboas\u0103 care alterneaz\u0103 cu p\u00e2lcuri de arbori \u015fi arbori solitari.<\/li>\n<\/ol>\n

      \"\"<\/p>\n

      Microexpozi\u0163iile au fost amplasate \u00een dependen\u0163\u0103 de condi\u0163iile de relief, sol \u015fi clim\u0103. Cele dou\u0103 v\u0103i cu versan\u0163i de diferite expozi\u0163ii \u015fi \u00eenclina\u0163ii au fost repartizate pentru crearea forma\u0163iunilor forestiere caracteristice pentru partea Central\u0103 a Moldovei.<\/p>\n

      Microexpozi\u0163ia p\u0103durii de stejar pedunculat cu cire\u015f, caracteristic\u0103 pentru Nordul Moldovei a fost amplasat\u0103 pe un versant cu expozi\u0163ie nordic\u0103, care urmeaz\u0103 dup\u0103 valea mic\u0103 \u00een apropiere de blocul tehnic. \u00cen partea de jos a acestui versant s-au p\u0103strat suprafe\u0163e mici de plop alb \u015fi salcie. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Partea superioar\u0103 a versantului r\u00e2ului \u00eentre Valea Mare \u015fi Valea Mic\u0103 a fost distribuit pentru crearea unei suprafe\u0163e cu vegeta\u0163ie de step\u0103.<\/p>\n

        \n
      1. Vegeta\u0163ia forestier\u0103<\/b><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei a avut ca obiectiv principal crearea unor suprafe\u0163e de p\u0103duri caracteristice pentru Moldova. La crearea suprafa\u0163elor de p\u0103duri drept reper s-au luat p\u0103durile spontane de fag, gorun, stejar pedunculat \u015fi stejar pufos.<\/p>\n

        3.1. Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure de fag<\/b><\/strong><\/p>\n

        \u00cen anii 1976-1978 au fost plantate speciile \u00eenso\u0163itoare: gorunul (Quercus petraea), teiul argintiu (Tilia tomentosa, T. cordata), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul de c\u00e2mp (Acer platanoides), exemplare solitare de d\u00e2rmoz (Viburnum lantana), s\u00e2nger (Swida sanguinea), corn (Cornus mas). Cu materialul s\u0103ditor s-au adus c\u00e2teva specii de plante ierboase: pecetea lui Solomon (Polygonatum latifolia), rogozul (Carex brevicollis, C. pilosa), leurda (Allium ursinum). \u00cen prezent gradul de acoperire a ierburilor este foarte redus (5%). Se mai \u00eent\u00e2lnesc a\u015fa specii de plante ierboase: Anemonoides ranunculoides, Isopyrum thalictroides, Tulipa bibersteinana, Scopolia carniolica, Glechoma hirsuta, Hedera helix, Viola reichenbachiana. Sub coroanele fagilor la marginea p\u0103durii este un p\u00e2lc de vonicer (Euonymus nana) specie rar\u0103 inclus\u0103 \u00een Cartea Ro\u015fie a Moldovei. Sunt c\u00e2teva exemplare de dumbr\u0103vi\u0163\u0103 (Epipactis heleborine). Ast\u0103zi noi avem un arboret pur de fag cu consisten\u0163a coronamentului 0,8-0,9, \u00een\u0103l\u0163imea de 15 m \u015fi de o productivitate mijlocie foarte asem\u0103n\u0103tor cu arboretele spontane.<\/p>\n

        3.1. Fagetul<\/b><\/strong><\/p>\n

        Pentru crearea microexpozi\u0163iei de fag a fost dat un teritoriu cu suprafa\u0163a de \u00a030 ari \u00een Valea Mic\u0103, pe un versant cu expozi\u0163ie nord-vest, cu un grad de \u00eenclinare a versantului de 6-8\u00ba. Microexpozi\u0163ia de fag este amplasat\u0103 \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 47\u00b02\u00b424\u02dd,Longitudine Eo 28\u00b039\u00b436\u02dd,Altitudine \u00a065 m. Substratul litologic este luto-nisipos. Sol mijlociu profund, cu o structur\u0103 luto-nisipoas\u0103, grad de umiditate reav\u0103n, bogat \u00een humus.<\/p>\n

        P\u00e2n\u0103 a fi plantat acest teritoriu a fost ocupat de o paji\u015fte degradat\u0103 care alterna cu p\u00e2lcuri de arbori \u015fi arbu\u015fti. \u00cen anul 1975 \u00a0p\u0103m\u00e2ntul a fost arat \u015fi preg\u0103tit \u00a0pentru \u00a0plantare. Mai \u00eent\u00e2i a fost s\u0103dit fagul – 1050 puiet de v\u00e2rsta 3-4 anit adu\u015fi din Rezerva\u0163ia Codrii \u015fi p\u0103durea Sadova (parcela 8).<\/p>\n

        \u00cen anii 1976-1978 au fost s\u0103dite speciile \u00eenso\u0163itoare: gorunul(Quercus petraea), teiul argintiu (Tilia tomentosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul de c\u00e2mp(Acer platanoides). Au mai fost planta\u0163i exemplare solitare de d\u00e2rmoz (Viburnum lantana), s\u00e2nger(Swida sanguinea), corn (Cornus mas). Sub coroanele fagilor la marginea p\u0103durii este un p\u00e2lc de vonicer(Euonymus nana) specie rar\u0103 inclus\u0103 \u00een Cartea Ro\u015fie a Moldovei. Cu materialul s\u0103ditor s-a adus c\u00e2teva specii de plante ierboase: pecetea lui Solomon (Polygonatum latifolia), rogozul (Carex brevicollis, C. pilosa), leurda (Allium ursinum). Sunt c\u00e2teva exemplare de dumbr\u0103vi\u0163\u0103 (Epipactis heleborine). La al 8 an dup\u0103 plantare coronamentul arborilor a atins un mare grad de \u00eencheiere \u015fi sau format condi\u0163ii dificile pentru dezvoltarea \u00eenveli\u015fului ierbos. \u00cen prezent gradul de acoperire a ierburilor este foarte redus (5%). Se \u00eent\u00e2lnesc exemplare solitare \u015fi grupuri mici de plante ierboase: Anemonoides ranunculoides, Isopyrum thalictroides, Tulipa bibersteinana, Scopolia carniolica, Glechoma hirsuta, Hedera helix, Viola reichenbachiana.Azi noi avem un arboret pur de fag cu un grad de \u00eencheiere a coronamentului 0,9, \u00een\u0103l\u0163ime de 16 m \u015fi de o productivitate mijlocie foarte asem\u0103n\u0103tor cu cele spontane.<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        Actualmente (august 2010) \u00een microexpozi\u0163ia Faget sunt 578 arbori dintre care: 336 de fagi, \u00a0130 de carpeni, 58 de \u00a0paltini- de- c\u00e2mp 14 \u00a0paltini-de- munte, 10 goruni, 8 frasini, 8 tei- pucio\u015fi, 2 ar\u0163ari- \u00a0t\u0103t\u0103re\u015fti, 1 dud-negru, 1 tei argintiu.<\/p>\n

        3.2. Microexpozi\u0163ia tipului de p\u0103dure de gorun cu fag p\u0103dure de gorun cu fag<\/b><\/strong><\/p>\n

        Pentru crearea microexpozi\u0163iei de gorun cu fag a fost ales un teren (1,0 ha) \u00een Valea Mic\u0103 \u00een apropiere de Blocul de laboratoare. Este amplasat\u0103 \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 46\u00b058\u00b4559\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b4 39\u02dd, Altitudine 81 m. \u00cen partea de Nord \u00a0contacteaz\u0103 cu f\u0103getul, la Nord est cu microexpozi\u0163ia de gorunet cu tei \u015fi frasin, la Sud-est cu un drum asfaltat la sud \u015fi vest contacteaz\u0103 cu expozi\u0163iile dendrariului.Sol mijlociu profund, cu o structur\u0103 luto-nisipoas\u0103, grad de umiditate reav\u0103n, bogat \u00een humus.<\/p>\n

        \u00cen anul 1975 a fost plantat fagul (Fagus sylvatica), iar \u00een anii urm\u0103tori speciile \u00eenso\u0163itoare: carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul de c\u00e2mp (Acer platanoides), gorunul (Quercus petraea), teiul (Tilia tomentosa, T. cordata), cire\u015ful (Cerasus avium), jugastru (Acer campestre), m\u0103rul-p\u0103dure\u0163 (Malus sylvestris), p\u0103rul (Pyrus pyraster), sorbul (Sorbus torminalis). \u00cen anul 1978 au fost planta\u0163i arbu\u015ftii: s\u00e2ngerul (Swida sanguinea), p\u0103ducelul (Crataegus monogyna), salb\u0103 moale (Euonymus europaea), lemn r\u00e2iesc (Euonymus verrucosa), cornul (Cornus mas), d\u00e2rmozul (Viburnum lantana). A ap\u0103rut \u00een aceast\u0103 suprafa\u0163\u0103 mult salc\u00e2m (Robinia pseudaca\u0163ia), mai pu\u0163in ar\u0163ar american (Acer negundo), ulm (Ulmus pumila), cenu\u015far (Ailanthus altissima), m\u0103ce\u015f (Rosa canina), porumbrel (Prunus spinosa), lemn c\u00e2nesc (Ligustrum vulgare), mure (Rubus caesius) care a fost eliminat.<\/p>\n

        \u00cen prezent \u00een aceste locuri vegeteaz\u0103 c\u00e2teva specii de plante ierboase: rogozul (Carex brevicollis, C. pilosa), l\u0103cr\u0103mioara (Convalaria majalis). Se mai \u00eent\u00e2lnesc: Scilla bifolia, Corydalis solida, Isopyrum thalictroides, Vinca minor, Viola ambigua, Geum urbanum, Ballota nigra, Hedera helix.<\/p>\n

        Impacturi naturale. Fagul a fost afectat de \u00a0seceta \u00a0din \u00a0vara anului 2007. S-au uscat \u00a080 arbori de fag \u00a0mai ales, cei planta\u0163i pe soluri \u00a0lutoase pe versantul drept cu expozi\u0163ie sud-vest din Valea Mic\u0103.<\/p>\n

        \u00a03.3. Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure de gorun cu carpen<\/b><\/strong><\/p>\n

        Pentru crearea microexpozi\u0163iei de gorun cu carpen a fost repartizat un teren de \u00a00,64 ha \u00een partea mijlocie din Valea Mare av\u00e2nd coordonatele geografice: \u00a0Latitudine N 46\u00b058\u00b458\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b446\u02dd, Altitudine \u00a077 m. Acest gorunet se m\u0103rgine\u015fte la nord cu microexpozi\u0163ia de stejar cu carpen, la sud-est cu p\u0103durea de gorun cu tei \u015fi frasin, iar de la est cu gorunet cu scumpie. Terenul cuprinde doi versan\u0163i \u00a0\u015fi fundul V\u0103ii Mari. \u00cen partea de sud-est \u00een fundul v\u0103ii apele subterane \u00a0apar la suprafa\u0163\u0103. Gradul de \u00eenclinare a versan\u0163ilor este de 4 -10\u00ba. Soluri \u00a0cenu\u015fii de p\u0103dure, superficiale (15-30 cm) formate pe luturi nisipoase \u00een v\u00e2rfurile versan\u0163ilor \u015fi mijlociu profunde(30-60cm) \u00een partea de jos a versan\u0163ilor, luto nisipoase bogate \u00een frac\u0163iuni de nisip \u015fi praf, umiditate de tipul reav\u0103n, local reav\u0103n-jilav \u015fi reav\u0103n-umed cu o capacitate mijlocie de aprovizionare cu ap\u0103. \u00centr-o mic\u0103 suprafa\u0163\u0103 din v\u0103g\u0103un\u0103 apele subterane apar la suprafa\u0163\u0103, \u00een restul suprafe\u0163ei apele subterane se ad\u00e2ncesc spre culmele versan\u0163ilor.<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        \u00cen 1976-1977 am adus puiet de 4-6 ani cu balot de sol, recolta\u0163i din parchete din ocolul silvic C\u0103priana. \u00cen anii 1977-1978 au fost plantate\u00a0speciile \u00eenso\u0163itoare: carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul de c\u00e2mp (Acer platanoides), teiul (Tilia tomentosa, T. cordata), cire\u015ful (Cerasus avium), plopul tremur\u0103tor (Populus tremula), jugastru (Acer campestre), m\u0103rul-p\u0103dure\u0163 (Malus sylvestris), p\u0103rul (Pyrus pyraster), sorbul (Sorbus torminalis). \u00cen anul 1978 au fost planta\u0163i arbu\u015ftii: s\u00e2ngerul (Swida sanguinea), p\u0103ducelul (Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaea), lemn r\u00e2ios (Euonymus verrucosa), cornul (Cornus mas), d\u00e2rmozul (Viburnum lantana). \u00cenveli\u015ful ierbos a fost creat din brazde de p\u0103m\u00e2nt cu r\u0103d\u0103cini, rizomi, semin\u0163e de diferite ierburi aduse din p\u0103durea Durle\u015fti, C\u0103priana \u015fi Scoreni. Actualmente \u00een aceast\u0103 microexpozi\u0163ie vegeteaz\u0103 urm\u0103toarele specii de plante ierboase: Scilla bifolia, Corydalis solida, Corydalis cava, Anemonoides ranunculoides, Isopirum thalictroides, Gagea pusilla, G. lutea, Ficaria verna, Dentaria bulbifera, Pulmonaria officinalis, Aegopodium podagraria, Ajuga genevensis, Stellaria holostea, Mercurialis perenis, Allium ursinum, Scutellaria altissima, Latyrus niger, Scrophularia nodosa, Lilium martagon, Polygonatum latifolium, Hedera helix, Asarum europaeum, Glechoma hirsuta, Galeobdolon luteum, Euphorbia amygdaloides, Carex brevicollis, C. pilosa, Geum urbanum, Campanula rapunculus, Arum orientale, Viola mirabilis. S-a format un p\u00e2lc mare de ieder\u0103 (Hedera helix), un p\u00e2lc mai mic de l\u0103cr\u0103mioare (Convalaria majalis) \u015fi un p\u00e2lc de hamei (Humulus lupulus). Aici vegeteaz\u0103 \u00a0patru specii de plante rare: Scopolia carniolica, Cephalanthera damasonium, Epipactis heleborine, Lilium martagon.<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        3.4. Microexpozi\u0163ia p\u0103dure \u00a0de gorun cu tei \u015fi frasin<\/b><\/strong><\/p>\n

        Pentru crearea microexpozi\u0163iei de gorun cu tei \u015fi frasin a fost ales un teren de 1,46 ha \u00een partea superioar\u0103 a unui versant(altitudine 80-90m) a proeminen\u0163ei dintre cele dou\u0103 v\u0103i. Acest teren \u00a0este amplasat \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 46\u00b058\u00b456\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b444\u02dd, Altitudine \u00a084 m.Gradul de \u00eenclinare a versantului este de 2-4\u00ba Apele subterane se afl\u0103 la o ad\u00e2ncime de 15m. Soluri cenu\u015fii de p\u0103dure, foarte superficiale (cu grosime sub 15 cm) \u015fi superficiale (15-30 cm), formate pe luturi nisipoase.<\/p>\n

        \u00cen iarna anului 1976-1977 dintr-un parchet din ocolul silvic C\u0103priana a fost adus puiet cu balot de v\u00e2rsta 4 -5 ani \u015fi plantat \u00een suprafa\u0163a destinat\u0103 cre\u0103rii microexpozi\u0163iei de gorun cu tei \u015fi frasin. \u00cen anii 1975-1978 au fost plantate \u015fi speciile \u00eenso\u0163itoare: teiul argimtiu (Tilia tomentosa), frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul (Carpinus betulus), cire\u015ful (Cerasus avium), paltinul de c\u00e2mp (Acer platanoides), jugastrul (Acer campestre). A mai fost s\u0103di\u0163i puieti de plop tremur\u0103tor (Populus tremula), m\u0103r-p\u0103dure\u0163 (Malus sylvestris), p\u0103r (Pyrus pyraster), ar\u0163ar t\u0103t\u0103resc (Acer tataricum). \u00cen ace\u015fti ani au fost plan\u0163a\u0163i arbu\u015ftii: corn (Cornus mas), s\u00e2nger (Swida sanguinea), d\u00e2rmoz (Viburnum lantana), p\u0103ducel (Crataegus monogyna), clocotici (Staphylea pinnata), lemn-r\u00e2ios (Euonymus verucosa), salb\u0103 moale (Euonymus europaea), lemn c\u00e2nesc (Ligustrum vulgare). Actualmente gradul de acoperire a ierburilor variaz\u0103 \u00a0de la 30 la 50%. Sunt p\u00e2lcuri unde domin\u0103 firu\u0163a (Poa nemoralis), rogozul (Carex brevicollis, C. pilosa), obsiga de-p\u0103dure (Brachypodium sylvaticum). Alte specii au o abunden\u0163\u0103 mic\u0103: Convalaria majalis, Taraxacum oficinalis, Galium aparine, Glechoma hirsuta, Polygonatum latifolia, Polygonatum multiflorum, Ajuga reptans, Dactylis glomerata, Pyptatherum verescens, Mercurialis perennis, Veronica chamaedrys, Astragalus glycyphyllos, Galium molugo, \u00a0Stellaria holostea, Buglossoides arvensis, Hypericum hirsutum, Euphorbia amygdaloides, Viola mirabilis, Anemonoides ranunculoides, Lamium maculatum, Pulmonaria obscura, Corydalis solida, Carex precox, Viola rechenbachiana, Galeobdolon luteum, Lathyrus niger.<\/p>\n

        \u00cen rezultatul efectu\u0103rii lucr\u0103rilor \u00een microexpozi\u0163ia de gorun cu tei \u015fi frasin avem un arboret format din 16 specii de arbori, 10 specii de arbu\u015fti \u015fi 37 specii de plante ierboase.<\/p>\n

        3.5. Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure \u00a0de gorun cu scumpie<\/b><\/strong><\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        Pentru crearea \u00a0microexpozi\u0163iei de gorun cu scumpie a fost ales un teren \u00a0de 0,43 ha \u00een partea mijlocie a versantului cu expozi\u0163ie vest dinValea Mare. Este amplasat \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 46\u00b058\u00b462\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b449\u02dd Altitudine 75 m. Acest teren se m\u0103rgine\u015fte de la vest cu microexpozi\u0163ia de gorun cu carpen, la sud-est cu \u00a0p\u0103durea de stejar pufos. Teritoriu dat se afl\u0103 \u00een partea superioar\u0103 a unui versant cu expozi\u0163ie sud-vest. Gradul de \u00eenclinare a versantului este de 4 -10\u00ba. Soluri \u00a0superficiale (15-30 cm) formate pe luturi nisipoase, \u00een mijlocul versantului sol mijlociu profund (30-60cm) \u00a0de tipul reav\u0103n, local reav\u0103n-uscat \u00a0cu o capacitate mic\u0103 \u00a0de aprovizionare cu ap\u0103.<\/p>\n

        Mai \u00eent\u00e2i a fost plantat gorunul (Quercus petraea). \u00cen aprilie 1976 dintr-un parchet din ocolul silvic C\u0103priana a fost adus puiet cu balot de gorun de v\u00e2rsta 5-6 ani \u015fi plantat \u00een micoexpizi\u0163ia de gorun cu scumpie. Au mai fost plantate c\u00eeteva exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), tei argintiu (Tilia tomentosa), tei pucios (Tilia cordata), cire\u015f (Cerasus avium) \u015fi ar\u0163ar t\u0103t\u0103resc (Acer tataricum). \u00cen toat\u0103 suprafa\u0163a a fost plantat\u0103 scumpia, care repede s-a \u00eenmul\u0163it \u015fi a format desi\u015furi care \u00een\u0103bu\u015f\u0103 restul arbu\u015ftilor \u015fi speciile din \u00eenveli\u015ful ierbos. Au mai fost planta\u0163i a\u015fa specii de arbu\u015fti: corn (Cornus mas), d\u00e2rmoz (Viburnum lantana), lemn c\u00e2nesc (Ligustrum vulgare), lemn r\u00e2ios (Euonymus verrucosa), s\u00e2nger (Swida sanguinea), p\u0103ducel (Crataegus monogyna). La inventarierea arborilor efectuat\u0103 \u00een anul 2002 au fost eviden\u0163ia\u0163i 338 arbori care apar\u0163in la 7 specii. \u00cenveli\u015ful ierbos este neuniform \u015fi prezint\u0103 a\u015fa specii de plante: Carex brevicoliis, Carex pilosa, Hedera helix, Glechoma hirsuta, Geum urbanum, Campanula rapunculus, Polygonatum latifolium, Convallaria majalis.<\/p>\n

        3.6. Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure de stejar cu carpen<\/b><\/strong><\/p>\n

        Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure stejar cu carpen a fost amplasat\u0103 la cele mai joase altitudini din Valea Mare de la gura acesteia p\u00e2n\u0103 \u00een apropiere de mijlocul ei. Coordonatele geografice \u00a0sunt urm\u0103toarele: Latitudine N 46\u00b058\u00b462\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b440\u02dd Altitudine 66 m. Apele subterane se afl\u0103 la ad\u00e2ncimea de 2 m \u015fi variaz\u0103 nesemnificativ \u00a0\u00een perioada de vegeta\u0163ie. Soluri mijlociu profunde (30-60 cm) \u015fi profunde (60-90cm). Suprafa\u0163a alocat\u0103 pentru crearea microexpozi\u0163iei de stejar cu carpen este de 1,9 ha. Acest teren in partea de sud-vest se m\u0103rgine\u015fte cu microexpozi\u0163ia de step\u0103, in sud hotarul de desp\u0103r\u0163ire este drumul dintre aceast\u0103 microexpozi\u0163ie \u015fi microexpozi\u0163ia de gorun cu carpen, iar in partea de est se m\u0103rgine\u015fte cu microexpozi\u0163ia de stej\u0103ret cu porumbar.<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        \u00cen prim\u0103vara anului 1972 acest teren a fost arat \u015fi preg\u0103tit pentru plantare.La \u00eenceputul lui aprilie 1972 pe toat\u0103 suprafa\u0163a a fost plantat puiet de stejar. \u00cen anul 1975 s-a plantat carpenul \u015fi speciile \u00eenso\u0163itoare: tei (Tilia cordata, T. tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior), paltin de c\u00e2mp (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), cire\u015f (Cerasus avium), plop (Populus tremula), jugastru (Acer campestre), m\u0103r-p\u0103dure\u0163 (Malus sylvestris), p\u0103r (Pyrus pyraster). Dup\u0103 anul 1975 au fost planta\u0163i arbu\u015ftii: s\u00e2nger (Swida sanguinea), p\u0103ducel (Crataegus monogyna), d\u00e2rmoz (Viburnum lantana), lemn r\u00e2ios (Euonymus verucosa), lemn c\u00e2nesc (Ligustrum vulgare), salb\u0103 moale (Euonymus europaea) \u015f. a. Socul (Sambucus nigra), ar\u0163arul american (Acer negundo), ulmul (Ulmus pumila), s\u0103lcioara (Elaeagnus angustifolia) au ap\u0103rut spontan. Compozi\u0163ia actual\u0103 a arboretului este format\u0103 din 15 specii de arbori. \u00cen primul etaj domin\u0103 \u00a0stejarul pedunculat (Quercus \u00a0robur), care are \u00een\u0103l\u0163imea de 20m, iar diametrul tulpinilor 20-25 cm. Sunt c\u00e2\u0163iva copaci care au diametrul tulpinii 50cm. \u00cen etajul superior se afl\u0103 pu\u0163ine exemplare de tei pucios (Tilia cordata), tei argintiu (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior), cire\u015f (Cerasus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ar\u0163ar de c\u00e2mp (Acer platanoides). \u00cen etajul doi al arboretului cresc carpenul (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), m\u0103rul p\u0103dure\u0163 (Malus silvestris), p\u0103rul(Pyrus pyraster). Abunden\u0163i sunt socul (Sambucus nigra) \u015fi s\u00e2ngerul (Swida sanguinea).<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        \u00cenveli\u015fu lierbos este format din specii de plante vernale: viorelele (Scilla bifolia), brebenei (Corydalis solida, C. cava), floarea v\u00e2ntului (Anemonoides ranunculoides), g\u0103inu\u015fa (Isopirum thalictroides), gr\u00e2u\u015forul (Ficaria vern). Mai t\u00e2rziu \u00eenfloresc col\u0163i\u015forul (Dentaria bulbifera), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), roco\u0163elul (Stellaria holostea), leurda (Allium ursinum), l\u0103cr\u0103mioara (Convalaria majalis), ceapa bulg\u0103reasc\u0103 (Nectaroscordum dioscoridis), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), lintea-neagr\u0103 (Lathyrus niger), r\u0103runchiuoara (Glechoma hirsuta), brei (Mercurialis perennis), pecetea lui Solomon (Polygonatum latifolium, P. multiflorum). Sunt \u015fi specii de plante care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 frunzele pe tot parcursul iernii: edera (Hedera helix), rogozurile (Carex brevicollis, C. pilosa), laptele c\u00e2nelui (Euphorbia amygdaloides), popivnicul (Asarum europaeum), cr\u00e2nce\u015ful (Geum urbanum). Se mai \u00eent\u00e2lnesc a\u015fa specii de plante ierboase: Viola reichenbachiana, Viola mirabilis, Viola hirta, Arum orientale, Dactylis glomerata, Ajuga genevensis, Equisetum ramosissimum, Epipactis heleborine, Brachipodium pinnatum, Fragaria\u00a0vesca, Ranunculus auricomus, Rubus caesius, Aristolochia clematis, Chelidonium majus, Urtica dioica. \u00cen total \u00een \u00eenveli\u015ful ierbos vegeteaz\u0103 37 specii de plante vasculare. Sunt \u015fi c\u00e2teva specii de plante rare ca laleaua Biberstein (Tulipa bibersteiniana), crinul de p\u0103dure (Lilium martagon), cepa bulg\u0103reasc\u0103 (Nectaroscordum \u00a0dioscoridis) .<\/p>\n

        \u00cen rezultatul efectu\u0103rii lucr\u0103rilor de plantare \u00een acest teritoriu avem o suprafa\u0163\u0103 de p\u0103dure de stejar pedunculat cu carpen format\u0103 din 15 specii de arbori, 11 specii de arbu\u015fti \u015fi 37 specii de plante ierboase.<\/p>\n

        3.7. Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure de stejar cu cire\u015f<\/b><\/strong><\/p>\n

        Microexpozi\u0163ia p\u0103durii de stejar cu cire\u015f a fost creat\u0103 in 5 sectoare \u00a0\u00a0pe versantul de Nord care se afl\u0103 \u00een apropiere de blocul de laborator. Suprafa\u0163a total\u0103 a microexpozi\u0163iei \u00a0este de 1,90 ha. Este amplasat\u0103 \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 46\u00b058\u00b448\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b427\u02dd, Altitudine \u00a057 m \u00een partea de jos a versantului \u015fi 80 m \u00een partea superioar\u0103 a acestuia. Gradul de \u00eenclinare a versantului este de 4-8\u00ba. Apele subterane se afl\u0103 la \u00a0ad\u00e2ncime de 2 m \u00een partea inferioar\u0103 a versantului \u015fi la ad\u00e2ncime de 13 m \u00een partea superioar\u0103 a acestuia. Soluri cenu\u015fii de p\u0103dure, foarte superficiale (cu grosime mai mic\u0103 de 15 cm) \u015fi superficiale (15-30 cm) \u00een partea \u00a0superioar\u0103 a versantului, mijlociu profunde (30-60 cm) \u00een partea mijlocie a versantului \u015fi profunde \u00een partea inferioar\u0103 a acestuia.<\/p>\n

        La 22 aprilie 1972 pe toat\u0103 suprafa\u0163a a fost s\u0103dit puiet de stejar pedunculat. Puie\u0163ii de cire\u015f (Cerasus avium), verigar (Rhamnus tinctoria), cru\u015fin (Frangula alnus) \u015fi al\u0163i arbori \u015fi arbu\u015fti au fost adu\u015fi din p\u0103durea Roso\u015feni (Ocolul silvic Briceni) \u015fi planta\u0163i pe loc permanent \u00een anul 1976. Pe parcursul anilor 1975-1982 \u00een acest teritoriu s-a mai plantat puiet de paltin de c\u00e2mp (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugasatru (Acer campestre), ar\u0163ar t\u0103t\u0103resc (Acer tataricum) \u015f. a. precum \u015fi arbu\u015ftii: s\u00e2nger (Swida sanguinea), p\u0103ducel (Crataegus monogyna), d\u00e2rmoz (Viburnum lantana), corn (Cornus mas) \u015fi vi\u0163a de p\u0103dure (Vitis sylvestris). \u00cen partea de jos a versantului a ap\u0103rut mult puiet de soc (Sambucus nigra) \u015fi \u00a0practic \u00een acest loc s-a format o comunitate de plante caracteristic\u0103 pentru locurile cu mult\u0103 umezeal\u0103 \u015fi troficitate. \u00cen prezent \u00een aceast\u0103 suprafa\u0163\u0103 vegeteaz\u0103 a\u015fa specii de plante vasculare: Pulmonaria mollis, Veratrum nigrum, Vinca minor, Poa nemoralis, Galium molugo, Dentaria bulbifera, Corydalis solida, Corydalis cava, Anemonoides ranunculoides, Anemonoides nemorosa, Galeobdolon luteum, Glechoma hirsuta, Allium ursinum, Ranunculus auricomus, Gagea lutea, Adoxa moshatelina, Ficaria verna, Galium apparine, Galium odoratum, Geranium phaeum, Stellaria holostea, Isopyrum thalictroides, Asarum europaeum, Polygonatum latifolium, P. multiflorum, Polystychum aculeatum, Nectaroscordum dioscoridis, Arum orientale, Lunaria annua, Lilium martagon, Hepatica nobilis, Cephalanthera longifolia, Galanthus nivalis, Fritilaria melagroides (fig. 9). \u00cen rezultatul efectu\u0103rii lucr\u0103rilor \u00een acest teritoriu avem un arboret format din 9 specii de arbori, 5 specii de arbu\u015fti \u015fi peste 33 specii de plante ierboase, dintre care 10 specii de plante sunt rare, iar 4 specii sunt incluse \u00een Cartea Ro\u015fie a Republicii Moldova. Un stejar remarcabil la v\u00e2rsta de 38 ani are 20 m \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi diametru tulpinii 55 cm. \u00cen anul 2000 stejarul pedunculat a format ghind\u0103, iar \u00een anul 2001 a fost \u00eenregistrat puiet de stejar reproducere a anului 2001.<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        3.8. Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure de stejar cu porumbar<\/b><\/strong><\/p>\n

        Microexpozi\u0163ia p\u0103dure de stejar cu porumbar a fost creat\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de 0,42 ha pe un versant de cu expozi\u0163ie Nord – Vest \u00een partea de est a Gr\u0103dinii Botanice. Este amplasat\u0103 \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 46\u00b058\u00b467\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b440\u02dd, Altitudine 72 m. \u00cen partea de Nord-Vest microexpozi\u0163ia m\u0103rgine\u015fte cu microexpozi\u0163ia de stejar cu carpen. Din partea de sud contacteaz\u0103 cu microexpozi\u0163ia de gorun cu scumpie. Gradul de \u00eenclinare a versantului este de 6\u00ba. Apele subterane \u00a0se afl\u0103 la o ad\u00e2ncime de 10 m. Soluri mijlociu profunde (30-60 cm) \u00een partea mijlocie a versantului \u015fi profunde \u00een partea de jos a versantului. P\u00e2n\u0103 a planta p\u0103durea acest teritoriu a fost ocupat de o planta\u0163ie de vi\u0163\u0103 de vie \u015fi c\u00e2\u0163iva arbori de nuc. \u00cen anii 1970-1971 au fost defri\u015fa\u0163i arborii \u015fi via, a fost arat p\u0103m\u00e2ntul \u00een toat\u0103 suprafa\u0163a.<\/p>\n

        Lucr\u0103rile de plantare a stejarului au fost \u00eencepute \u00een anul 1972. Pe toat\u0103 suprafa\u0163a a fost s\u0103dit puiet de stejar pedunculat. Pe parcursul anilor 1975-1982 \u00een acest teritoriu a fost plantat puiet de ar\u0163ar t\u0103t\u0103resc (Acer tataricum), s\u00e2nger (Swida sanguinea), p\u0103ducel (Crataegus monogyna), d\u00e2rmoz (Viburnum lantana).<\/p>\n

        3.9. Microexpozi\u0163ia p\u0103dure de stejar pufos (Quercus pubescens).<\/b><\/strong><\/p>\n

        Microexpozi\u0163ia p\u0103durii de stejar pufos a fost creat\u0103 \u00a0pe o suprafa\u0163\u0103 de 30 ari pe versantul de Nord Vest din Valea Mare. Se afl\u0103 \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 46\u00b058\u00b459\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b452\u02dd, Altitudine \u00a079 m. Gradul de \u00eenclinare a versantului este de 6-25\u00ba. Apele subterane se afl\u0103 la 4 m ad\u00e2ncime \u00een partea inferioar\u0103 a versantului \u015fi la 10 m \u00een partea superioar\u0103 a \u00a0versantului. Soluri mijlociu profunde (30-60 cm) \u00een partea inferioar\u0103 a versantului \u015fi soluri superficiale (15-30 cm) \u00een partea superioar\u0103 a versantului. P\u00e2n\u0103 a fi plantat\u0103 p\u0103durea acest teritoriu a fost ocupat de tuf\u0103ri\u015furi care alternau cu arbori solitari. \u00cen anii 1970-1971 au fost defri\u015fa\u0163i tufarii \u015fi arat p\u0103m\u00e2ntul \u00een toat\u0103 suprafa\u0163a.<\/p>\n

        \u00cen aprilie 1975 pe toat\u0103 suprafa\u0163a a fost plantat puiet de stejar pufos \u015fi stejar pedunculat adus din ocolul silvic Larga (\u00eentreprinderea silvic\u0103 Cahul). O mic\u0103 cantitate de puiet de stejar pufos a fost adus din ocolul silvic H\u00e2rbov\u0103\u0163 (\u00eentreprinderea silvic\u0103 Tigina). Mai t\u00e2rziu am plantat speciile \u00eenso\u0163itoare: tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), paltin de c\u00e2mp (Acer platanoides), cire\u015f (Cerasus avium), ar\u0163ar t\u0103t\u0103resc (Acer \u00a0tataricum). Au mai fost plantate specii de arbu\u015fti: scumpie (Cotinus coggigria), s\u00e2nger (Swida sanguinea), p\u0103ducel (Crataegus monogyna), lemn r\u00e2ios (Euonymus verrucosa), d\u00e2rmoz (Viburnum lantana). Au ap\u0103rut tufe de m\u0103ce\u015f (Rosa canina) \u015fi porumbar (Prunus spinosa). Gradul de acoperire a ierburilor este 20-40%. Sunt a\u015fa specii de plante: Geum urbanum, Ornitogalum oreoides, Galium molugo, Viola mirabilis, Ballota nigra \u015f. a.<\/p>\n

        \u00a03.10. \u00a0Microexpozi\u0163ia popula\u0163ie de plop alb.<\/b><\/strong><\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        \u00cen lunc\u0103 \u00een apropiere de apele lacului este un p\u00e2lc de plop-alb(Populus alba) din 25 exemplare. Ocup\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de \u00a00,17 ha. Se afl\u0103 \u00een coordonatele geografice: Latitudine N 46\u00b058\u00b451\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b420\u02dd, Altitudine \u00a057 m Acest p\u00e2lc de plop nu a fost plantat dar este de origine spontan\u0103. La proiectarea \u00a0sistemului de lacuri s-a st\u0103ruit \u00een a\u015fa fel ca acest p\u00e2lc de plop s\u0103 fie p\u0103strat. Actualmente \u00een\u0103l\u0163imea plopului este de 18 m. Diametrul tulpinii copacilor variaz\u0103 de la 20 p\u00e2n\u0103 la 50cm. Dup\u0103 ce sau umplut lacurile cu ap\u0103 nivelul apelor subterane \u00een lunc\u0103 s-a ridicat considerabil, din care cauza plopi \u00a0\u015fi-au pierdut sim\u0163itor din vitalitate \u015fi \u00een anii 1995-2000 s-au uscat patru arbori.<\/p>\n

        A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, am \u00eencercat \u00a0s\u0103 sus\u0163inem regenerarea natural\u0103, interzic\u00e2nd \u00a0cositul ierbii sub coronamentul \u00a0popula\u0163iei de plop. Peste c\u00e2\u0163iva ani a ap\u0103rut mult puiet, mai ales \u00een locurile mai ridicate a luncii, unde nivelul apelor subterane este pu\u0163in mai ad\u00e2nc.<\/p>\n

        3.11. Microexpozi\u0163ia \u00a0p\u0103dure de salcie<\/b><\/strong><\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        \u00cen partea de jos a versantului cu expozi\u0163ie nordic\u0103 \u015fi \u00een lunc\u0103 s-au p\u0103strat grupuri de s\u0103lcii \u015fi exemplare solitare de s\u0103lcii arborescente (Salix alba \u015fi Salix fragilis). Salcia cre\u015fte \u00een condi\u0163ii de umezeal\u0103 de tipul umed-ud \u015fi condi\u0163ii de troficitate destul de favorabile. Sunt c\u00e2teva s\u0103lcii care au diametrul tulpinii 90 cm, \u00een\u0103l\u0163imea 20 m. \u00centre drum \u015fi microexpozi\u0163ia de stejar cu cire\u015f printre s\u0103lcii \u00een anul 1976 a fost \u00a0s\u0103dit \u00a0stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), c\u00e2teva exemplare de cire\u015f (Cerasus avium) \u015fi paltin de c\u00e2mp (Acer platanoides). S-au mai plantat specii de arbu\u015fti: lemn c\u00e2nesc (Ligustrum vulgare), lemn r\u00e2ios (Euonymus verrucosa), cru\u015fin (Frangula alnus), vi\u0163\u0103 de p\u0103dure (Vitis sylvestris). Peste un timp a ap\u0103rut mult soc (Sambucus nigra), ar\u0163ar american (Acer negundo), hamei (Humulus lupolus). \u00cenveli\u015ful ierbos este slab dezvoltat deoarece locul este mult umbrit. \u00cens\u0103 \u00een locurile pu\u0163in luminate sunt p\u00e2lcuri de mure (Rubus caesius), coada calului (Equisetum arvense), scr\u00e2ntitoare (Potentila reptans), ociul broa\u015ftei (Ranunculus repens), iarba de lingoare (Lisimacia numularia) \u015f. a. \u00cen felul acesta s-a purces la crearea unei suprafe\u0163e apropiate p\u0103durilor de stej\u0103ret de lunc\u0103 \u00een amestec cu salcie. \u00cen lunc\u0103 grupurile de s\u0103lcii altereaz\u0103 cu exemplare solitare printre care sunt poiene mari cu un \u00eenveli\u015f ierbos bine dezvoltat. Gradul de acoperire a ierburilor din lunc\u0103 este de 100%. Pentru crearea microexpozi\u0163iei de step\u0103 \u00een Gr\u0103dina Botanic\u0103 a Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei a fost atribuit un sector \u00a0cu suprafa\u0163a 30 ari pe un versant cu expozi\u0163ie nord-vestic\u0103, cu \u00eenclina\u0163ie de 2-5o care coboar\u0103 \u00een partea inundabil\u0103 a v\u0103ii unui afluient al r\u00e2ului B\u00e2c. Coordonatele geografice: latitudine N 46\u00b058\u00b458\u02dd, Longitudine Eo 28\u00b053\u00b440\u02dd Altitudine \u00a060 m. P\u00e2n\u0103 la valorificare terenul a fost ocupat cu p\u00e2lcuri \u015fi arbori solitari de vi\u015fin, zarz\u0103r, porumbar \u015fi salc\u00e2m. S-a decis ca p\u0103m\u00e2ntul din preajma iazurilor situate \u00een partea inundabil\u0103 s\u0103 fie rezervate pentru restabilirea comunit\u0103\u0163ilor naturale de lunc\u0103 inundabil\u0103. La baza cre\u0103rii comunit\u0103\u0163ilor ierboase au fost aplicate toate cele trei metode utilizate pentru crearea spa\u0163iilor similare \u00een Gr\u0103dinile Botanice din Stavropol, Done\u0163k \u015fi Moscova.<\/p>\n

        Prin metoda de transplantare a unor por\u0163iuni de p\u0103m\u00e2nt \u00een\u0163elenit a fost creat\u0103 o suprafa\u0163\u0103 \u00a0cu vegeta\u0163ie de step\u0103. \u00cen toamna anului 1977 au fost colectate por\u0163iuni de p\u0103m\u00e2nt \u00een\u0163elenit cu vegeta\u0163ie de step\u0103, din apropiere de comuna Vatra \u015fi plasate \u00een sectorul preconizat pentru microexpozi\u0163ia de step\u0103.<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        Prin metoda \u00eensesem\u00e2n\u0163\u0103rii a fost creat restul microexpozi\u0163iei de step\u0103. \u00cen luna iulie \u015fi august s-au colectat semin\u0163e de negar\u0103 (Stipa\u00a0capillata, S. lessingiana), p\u0103iu\u015f (Festuca valesiaca), b\u0103rboas\u0103 (Bothriochleoa ishaemum) – specii edificatoare \u015fi dominante a forma\u0163iunilor de step\u0103 \u015fi alte specii caracteristice comunit\u0103\u0163ilor vegetale de step\u0103 din sectorul cu vegeta\u0163ie de step\u0103 din apropierea satului Bugeac (raionul Comrat). Semin\u0163ele colectate \u00een luna septembrie a aceluia\u015f an au fost sem\u0103nate \u00een teritoriului microexpozi\u0163iei vegeta\u0163ie de step\u0103. Astfel, pe parcursul perioadei din anul 1977 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent au avut loc anumite succesiuni \u00een direc\u0163ia schimb\u0103rii speciilor dominante: specii ruderale – negara – p\u0103iu\u015ful – b\u0103rboas\u0103. Pe parcursul anilor au fost mobilizate \u015fi specii de plante rare, plante caracteristice pentru comunit\u0103\u0163ile de step\u0103 \u015fi plantate \u00een acest teritoriu. \u00cen aceast\u0103 suprafa\u0163\u0103 actualmente vegeteaz\u0103 a\u015fa specii de plante rare: Genisra tetragona, Koeleria moldavica, Pimpinella tragium, Silene supina, Ephedra distachya, Schivereckia podolica, Iris variegata, Astragalus albidus, Paronichya cephalotes. \u00cen anul 1997 \u00een rezultatul inventarierii au fost identificate 153 specii de plante vasculare. Au fost identificate 39 specii de plante rare \u015fi pe cale de disp\u0103ri\u0163ie. Dou\u0103 specii de plante Genista tetragona \u015fi Koeleria moldavica au fost atribuite la categoriea de specii de plante rare pe cale de dispari\u0163ie. Dou\u0103 specii de plante Pimpinella tragium \u00a0\u015fi Silene supina au fost g\u0103site \u00een Basarabia dup\u0103 anul 1994. Speciile de plante Paeonia peregrina, Genista tetragona, Stipa lessingiana, Digitalia lanata, Pulsatila grandis, Adonis vernalis sunt incluse \u00een Cartea Ro\u015fie a Republicii Moldova.<\/p>\n

          \n
        1. Microexpozi\u0163ia \u00a0vegeta\u0163ie de lunc\u0103 mezofit\u0103<\/b><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          Este situat\u0103 pe malurile laculurilor 3 \u015fi 4. Paji\u015ftile de lunc\u0103 mezofit\u0103 alterneaz\u0103 cu p\u00e2lcuri de plop alb \u015fi salcie precum \u015fi cu arbori solitari. \u00cen rezultatul inventarierii plantelor vasculare \u00een acest\u0103 suprafa\u0163\u0103 au fost eviden\u0163iate 90 specii de plante vasculare.<\/p>\n

          \u00cen apa lacului 3 \u00een apropiere de maluri vegeteaz\u0103 o popula\u0163ie de brosc\u0103ri\u0163\u0103 (Potamogeton crispus). Pe l\u00e2ng\u0103 maluri \u00een lacurile 3 \u015fi 4 sunt exemplare \u00a0solitare de p\u0103tlagina apei (Alisma plantago-aquatica). \u00a0Printre pietre pe malurile laculurilor 3 \u015fi 4 vegeteaz\u0103 23 specii de plante vasculare: Alisma plantago-aquatica, Carex vulpina, Catabrosa \u00a0aquatica, Equisetum arvense, Equisetum hyemale, Eupatorium cannabinum, Humulus lupulus, Juncus filiformis, Lycopus europaeus, Medicago romanica, Phragmites australis, Potentilla reptans, Plantago major, Poa pratense, Ranunculus repens, Rorippa austriaca, Rubus caesius, Solanum dulcamara, Trifolium repens, Tussilago farfara, Typha angustifolia, Typha latifolia, Vicia dumetorum.<\/p>\n

          \"\"<\/p>\n

          Vegeta\u0163ia din lunc\u0103 (de la malurile lacului p\u00e2n\u0103 la drumul asfaltat) s-a format sub influen\u0163a apelor subterane care se afl\u0103 la mici ad\u00e2ncimi. Actualmente \u00een lunc\u0103 vegeteaz\u0103 8 specii de arbori (Acer negundo, Acer tataricum, Elaeagnus \u00a0angustifolia, Populus alba, Pyrus pyraster, Quercus robur, Robinia pseudacacia, Salix alba) \u015fi 5 specii de arbu\u015fti (Crataegus monogyna, Lonicera xylosteum, Rosa sp., Swida sanguinea) \u015fi 80 specii de plante ierboase (Achillea \u00a0cartilaginea, Agrimonia eupatoria, Ajuga genevensis, Anchusa pseudoocroleuca, Arctium tomentosum, Aristolochia clematitis, Arrhenatherum elatius, Artemisia absinthium, Artemisia austriaca, Artemisia vulgaris, Asparagus officinalis, Ballota nigra, Berteroa incana, Bromus arvensis, Carex melanostachya, Carex riparia, Capsella bursa-pastoris, Cichorium intybus, Cirsium arvense, Convolvulus arvense, Coronilla varia, Cynoglossum officinale, Dactylis glomerata, Daucus carota, Dipsacus sp., Equisetum arvense, Elytrigia repens, Erigeron canadensis, Galium aparine, Galium \u00a0humifusum, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Helianthus tuberosus, Hieracium pilosella, Humulus lupulus, Iris pseudacorus, Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Lathyrus tuberosus, Lavatera thuringiaca, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, Lysimachia vulgaris, Marrubium peregrinum, Medicago falcata, Melilotus officinalis, Muscari \u00a0neglectum, Pastinaca sylvestris, Phragmites australis, Plantago major, Plantago lanceolata, Potentilla impolita, Potentilla reptans, Ranunculus reptans, Rubus caesius, Rumex conglomeratus, Salvia nemorosa, Saponaria officinalis, Solidago virga aurea, Sonchus arvensis, Taraxacum officinale, Tragopogon dubius, Trifolium repens, Tussilago farfara, Verbascum, Vicia dumetorum, Viola alba. Un anumit impact asupra paji\u015ftilor din aceast\u0103 suprafa\u0163\u0103 au avut lucr\u0103rile \u00een timpul construc\u0163iei lacurilor \u015fi sta\u0163iei de pompare a apei, plantarea unor arbori \u015fi arbu\u015fti etc.<\/p>\n

            \n
          1. Microexpozi\u0163ia \u00a0paji\u015fti \u00a0mezofile \u00a0de deal<\/b><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

            Sunt dou\u0103 suprafe\u0163e cu vegeta\u0163ie de deal. \u00a0Prima suprafa\u0163\u0103 se afl\u0103 \u00een apropierea \u00a0poar\u0163ii de est \u00a0a Gr\u0103dinii Botanice. \u00a0Ocup\u0103 o suprafa\u0163 de 3 ari. Este \u00eenconjurat\u0103 de arboreturi \u015fi \u00een mare parte reflect\u0103 configura\u0163ia poienilor din p\u0103durile noastre. Gradul de acoperire a ierburilor este de 100%. \u00cen covorul vegetal al acestei poiene au fost \u00eenregistrate 40 de specii de plante vasculare caracteristice vegeta\u0163iei poienelor. A doua suprafa\u0163\u0103 se afl\u0103 \u00een apropierea blocului de laborator, la coada v\u0103ii mici. Ocup\u0103 \u00a0o suprafa\u0163\u0103 de 1,5 \u00a0ari. Gradul de acoperire a ierburilor este de 100%. Compozi\u0163ia floristic\u0103 include 35 specii \u00a0de plante vasculare.<\/p>\n

              \n
            1. Colec\u0163ia \u00a0specii de plante rare<\/b><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

              \"\"<\/p>\n

              Colec\u0163ia de plante rare din cadrul Expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei include 90 specii de plante vasculare. \u00cen colec\u0163ia de plante rare actualmente vegeteaz\u0103 a\u015fa specii: Achillea \u00a0coarctata, Achillea ochroleuca, Adonis vernalis, Anemonoides nemorosa, Astragalus \u00a0asper, Bellevalia sarmatica, Berberis vulgaris, Carpinus orientalis, Colchicum \u00a0fominii, Crocus reticulatus, Cystopteris fragilis, Daphne mezereum, Digitalis lanata, Dryopteris carthusiana, Dryopteris filix-mas, Euonymus nana, Fritillaria melagroides, \u00a0Galanthus nivalis, Geranium phaeum, Gladiolus imbricatus, Gymnospermium odessanum, Helichrysum arenarium, Hepatica nobilis, Iris halophyla, Lunaria annua, Padus avium, Paeonia peregrina, Pulsatilla nigricans, Sempervicum ruthenicum, Staphylea pinnata, Tulipa biebersteiniana. Pe parcursul mai multor ani s-au efectuat \u00eenregistr\u0103ri \u015fi observa\u0163ii fenologice asupra plantelor din colec\u0163ie. \u00cen ultimii ani au fost transplantate multe specii de plante rare \u00een microexpozio\u0163iile respective de acea actualmente reprezint\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ile colec\u0163iei de c\u00e2ndva.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

              \u00a0Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei Pentru crearea expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei a fost alocat un teritoriu cu suprafa\u0163a de 15 ha. Timp de 38 ani (1972-2010) au fost efectuate lucr\u0103ri de mobilizare a genofondului \u015fi de creare a expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei. \u00cen microexpozi\u0163iile forestiere au fost planta\u0163i circa 20 mii arbori, 12 mii arbu\u015fti. Au fost aduse brazde…
              Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2420","page","type-page","status-publish","hentry"],"rttpg_featured_image_url":null,"rttpg_author":{"display_name":"","author_link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?author=1"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":null,"rttpg_excerpt":"\u00a0Expozi\u0163ia Vegeta\u0163ia Moldovei Pentru crearea expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei a fost alocat un teritoriu cu suprafa\u0163a de 15 ha. Timp de 38 ani (1972-2010) au fost efectuate lucr\u0103ri de mobilizare a genofondului \u015fi de creare a expozi\u0163iei Vegeta\u0163ia Moldovei. \u00cen microexpozi\u0163iile forestiere au fost planta\u0163i circa 20 mii arbori, 12 mii arbu\u015fti. Au fost aduse brazde……","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2420","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2420"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2420\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2434,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2420\/revisions\/2434"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}