{"id":2452,"date":"2023-05-24T12:43:57","date_gmt":"2023-05-24T09:43:57","guid":{"rendered":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=2452"},"modified":"2023-05-24T12:46:53","modified_gmt":"2023-05-24T09:46:53","slug":"dendrariul","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=2452","title":{"rendered":"Dendrariul"},"content":{"rendered":"

Dendrariul<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0Gr\u0103dinii Botanice este format din expozi\u0163ii de plante foioase (Magnoliophyta<\/i><\/em>) \u015fi expozi\u0163ii de plante conifere (Pinophyta<\/i><\/em>). La baza proiect\u0103rii \u015fi construc\u0163iei acestor expozi\u0163ii a fost aplicat principiul ecologico-sistematic cu distribuirea speciilor de plante pe familii. \u00cen majoritatea cazurilor grupele de plante au fost amplasate \u00een stil de land\u015faft, fapt ce faciliteaz\u0103 orientarea pe teren \u015fi studierea vegeta\u0163iei \u015fi, totodat\u0103, corespunde cerin\u0163elor compozi\u0163ionale estetice \u015fi exigen\u0163elor ecologice ale speciilor de plante.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Ginkgoaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0de\u0163ine un singur gen \u015fi o singur\u0103 specie – Ginkgo biloba<\/i><\/em>, specie relict\u0103, arbore cu frunza c\u0103z\u0103toare ating\u00e2nd \u00een \u00een\u0103l\u0163ime 20-35 m, plant\u0103 dioic\u0103. De\u0163ine o longevitate de cca 2500 de ani. Era foarte r\u0103sp\u00e2ndit pe Terra \u00een era mezozoic\u0103, \u00een flora contemporan\u0103 spontan\u0103 este prezent doar \u00een China.<\/p>\n

Fam. Taxodiaceae <\/i><\/b><\/em><\/strong>\u2013 specii de arbori relicte, de\u0163ine teritorii restr\u00e2nse de r\u0103sp\u00e2ndire, de \u00een\u0103l\u0163imi \u015fi grosimi gigantice, lemn de o calitate superioar\u0103, este reprezentat\u0103 prin arborele mamut (Sequoiadendron giganteum<\/i><\/em>), arbore gigantic, originar din America de Nord, p\u00e2n\u0103-n prezent s-au p\u0103strat cca 500 ex., de\u0163ine longevitatea de cca 3000-4000 de ani; metasecvoia (Metasequoia glyptostroboides<\/i><\/em>), specie relict\u0103, originar\u0103 din China.<\/p>\n

Fam. Cupresaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0\u2013 plante arborescente de m\u0103rime mic\u0103 \u015fi mijlocie, sunt exemplare ce ating \u00een\u0103l\u0163imea de 40-60 m \u015fi arbu\u015fti. Frunzele persistente, solziforme sau aciculare. Este reprezentat\u0103 prin genurile: Chamaecyparis<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(chiparos fals), cu speciile: chiparosul de California (Ch. lawsoniana<\/i><\/em>), arbore originar din America de Nord, chiparosul r\u0103\u015finos sau pisifer (Ch. pisifera<\/i><\/em>), arbore, originar din Japonia\u00a0<\/i><\/em>cu formele: Ch. p. \u201e<\/i><\/em>Bulevard\u201d, Ch. p. <\/i><\/em>\u201eGlauca\u201d; Juniperus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(ienup\u0103r), cu speciile: ienup\u0103r comun (J.communis<\/i><\/em>), arbore mic cu coroana \u00eengust piramidal\u0103, cetin\u0103 de negi (J.sabina<\/i><\/em>), arbust t\u00e2r\u00e2tor, ienup\u0103r orizontal (J.horizontalis<\/i><\/em>), arbust procumbent, \u00eenalt p\u00e2n\u0103 la 1 m, ienup\u0103r-de-Virginia (J. virginiana<\/i><\/em>) etc., cedru de r\u00e2u californian (Libocedrus decurens<\/i><\/em>), arbore originar din America de Nord (Oregon), microbiota cruciat\u0103 (Microbiota decusata<\/i><\/em>), arbust mic, biota, arborele vie\u0163ii (Biota<\/i><\/em>\u00a0orientalis<\/i><\/em>),\u00a0originar din Nordul Chinei, cu diverse forme decorative; Thuja <\/i><\/b><\/em><\/strong>(tuia) – arbori \u015fi arbu\u015fti sempervirescen\u0163i originari din America de Nord \u015fi Asia: tuia occidental\u0103 (Thuja<\/i><\/em>\u00a0occidentalis<\/i><\/em>) cu multiplele ei forme care se eviden\u0163iaz\u0103 prin forma coroanei \u015fi culoarea frunzelor: Th. occidentalis <\/i><\/em>\u201dColumnaris\u201d, Th. occ.<\/i><\/em>\u00a0\u201eFilifera\u201d, Th. occ. <\/i><\/em>\u201dLutea\u201d, Th. occ. <\/i><\/em>\u201dGlobosa\u201d, Th. occ.<\/i><\/em>\u00a0\u201dAlba-variegata\u201d, Th. occ.<\/i><\/em>\u00a0\u201dCompacta\u201d etc., tuia gigantic\u0103 (Thuja plicata<\/i><\/em>), originar din America de Nord, arbore cu \u00een\u0103l\u0163imea de 60-75 m, coroana piramidal\u0103 etc.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

 <\/p>\n

Fam. Taxaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>, genul Taxus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(tis\u0103) reprezentat prin tis (Taxus baccata<\/i><\/em>) \u015fi varietatea T.baccata<\/i><\/em>\u00a0\u201eFastigiata\u201d, arbori de p\u00e2n\u0103 la 12 \u00een\u0103l\u0163ime cu lemnul tare, greu, rezistent la ac\u0163iunea ciupercilor.<\/p>\n

Fam. Magnoliaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0reprezentat prin genul Magnolia <\/i><\/b><\/em><\/strong>cu magnolia kobus (Magnolia kobus<\/i><\/em>), arbore de talie mijlocie, originar din Japonia \u015fi Coreea de Sud,prim\u0103vara de timpuriu, \u00eenainte de \u00eenfrunzire, \u00ee\u015fi desface florile stelate albe, pl\u0103cut mirositoare, fructul – folicul\u0103, de\u0163ine forma alungit\u0103 \u015fi se aseam\u0103n\u0103 cu un con, de culoare roz \u00eenchis, eviden\u0163iindu-se printre frunzele \u00eenc\u0103 verzi; magnolia Soulange Bodin (Magnolia soulangiana)<\/i><\/em>, arbore mic, hibrid dintre M. denudata <\/i><\/em>\u015fi M. liliiflora<\/i><\/em>, uimitor de frumos, deosebindu-se printr-o elegan\u0163\u0103 superb\u0103 \u015fi florile-i enorme, roz-violete; genul Liriodendron<\/i><\/b><\/em><\/strong>, cu specia arborele de lalea (Liriodendron tulipifera)<\/i><\/em>, originar din America de Nord, arbore de \u00een\u0103l\u0163imea 50-60 m \u015fi grosimea tulpinii de 2-3,5 m cu o longevitate de p\u00e2n\u0103 la 500 ani, frunzele lirate au servit drept motiv pentru atribuirea denumirii de Liriodendron<\/i><\/em>, iar florile cupiforme, asem\u0103n\u0103toare cu cele de lalea au servit p\u0103r\u0163ii a doua a denumirii \u015ftiin\u0163ifice \u2013 tulipifera<\/i><\/em>.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Berberidaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>, reprezentat\u0103 prin genul: Berberis <\/i><\/b><\/em><\/strong>(dracil\u0103) cu speciile: dracila japonez\u0103 (B. thunbergii<\/i><\/em>), arbust originar din Japonia \u015fi China cu diverse forme ornamentate, dracila Julian (B. julianae<\/i><\/em>), arbust sempervirescent, originar din China, cu frunze lucioase, groase, spinoase, cad numai \u00een iernile aspre, cu fructe albastre-violete, dracil\u0103 obi\u015fnuit\u0103 (B.vulgaris<\/i><\/em>); Mahonia<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(mahonie) cu specia mahonia sempervirescent\u0103 (M.aquifolium<\/i><\/em>), arbust sempervirescent, originar din zona temperat\u0103 a Americii de Nord.<\/p>\n

Fam. Cercidiphilacese<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu reprezentat\u0103 prin genul Cercydiphyllum<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu specia arborele purpuriu (Cercydiphyllum japonicum<\/i><\/em>), originar din Arhipelagul Curilelor \u015fi Japonia. \u00cen patria sa acest arbore atinge \u00een\u0103l\u0163imea de 30 m \u015fi diametrul tulpinii p\u00e2n\u0103 la 1,2 m. Prim\u0103vara frunzele sunt de culoare ro\u015fiatic\u0103. Dup\u0103 maturizare, ele devin verzi, cu nuan\u0163\u0103 alb\u0103struie pe partea superioar\u0103. Toamna aceste frunze ob\u0163in nuan\u0163e de galben, portocaliu sau purpuriu.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Platanaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0reprezentat\u0103 prin genul Platanus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(platan) cu speciile: platan oriental (Platanus orientalis<\/i><\/em>) din Asia Central\u0103, platan occidental (P. occidentalis<\/i><\/em>) din America de Nord \u015fi platan acerifoliu (P. acerifolia<\/i><\/em>), arbori mari cu trunchi cilindric \u015fi cu frunze decidue, r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i spontan \u00een regiunea Mediteranean\u0103 \u015fi America de Nord. Arbori m\u0103re\u0163, foarte decorativ, ating \u00een\u0103l\u0163imea de 50 m \u015fi diametrul p\u00e2n\u0103 la 1,8 m, longevitatea fiind de aproape 2000 de ani. Partea exterioar\u0103 a scoar\u0163ei se exfoliaz\u0103 \u015fi cade, dezgolind stratul mai t\u00e2n\u0103r \u015fi mai deschis al scoar\u0163ei, ceea ce d\u0103 tulpinii un aspect de marmur\u0103 p\u0103tat\u0103, din aceast\u0103 cauz\u0103 e supranumit \u201eneru\u015finat\u201d.<\/p>\n

Fam. Buxaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0reprezentat\u0103 prin genul Buxus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(cimi\u015fir, buxus), cu specia cimi\u015fir (B. sempervirens<\/i><\/em>) \u015fi variet\u0103\u0163ile sale, arbore sempervirescent, cu lemn tare, dens \u015fi omogen.<\/p>\n

Fam. Ulmaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul: Celtis <\/i><\/b><\/em><\/strong>(s\u00e2mbovin\u0103), <\/i><\/b><\/em><\/strong>specia s\u00e2mbovin\u0103 obi\u015fnuit\u0103 (Celtis occidentalis<\/i><\/em>), arbore cu coroana sferic\u0103, originar din America de Nord; Ulmus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(ulm) cu speciile: ulm de c\u00e2mp (U.foliacea<\/i><\/em>), ulm de munte (U.montana<\/i><\/em>), v\u00e2nj (U.laevis<\/i><\/em>) etc.<\/p>\n

Fam. Moraceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul: Broussonetia <\/i><\/b><\/em><\/strong>(arborele de h\u00e2rtie) reprezentat prin specia arborele de h\u00e2rtie (B.Papyrifera<\/i><\/em>), arbore originar din Japonia \u015fi Coreea, atinge \u00een \u00een\u0103l\u0163ime 12-15 m; Maclura <\/i><\/b><\/em><\/strong>(maclura) cu specia maclura, portocal fals (M.aurantiaca<\/i><\/em>), arbore originar din America de Nord, specie dioic\u0103; Morus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(dud, agud) cu speciile dud alb (M.alba<\/i><\/em>), arbore originar din China, Japonia, India, Asia mic\u0103 \u015fi dud negru (M.nigra<\/i><\/em>), arbore originar din Iran, Afganistan, Transcaucazia.<\/p>\n

Fam. Fagaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0include genul: Fagus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(fag), specia fag comun (F.sylvatica<\/i><\/em>), arbori \u00eenal\u0163i de 20-25 m, tulpina dreapt\u0103, neted\u0103, f\u0103r\u0103 ritidom; Castaneae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(castan) cu speciile castan comestibil (C. sativa<\/i><\/em>), arbore de 30-40 m \u00een\u0103l\u0163ime, originar din Caucaz, Asia Mic\u0103, regiunea Mediteranean\u0103 \u015fi castan dentat (C.dentata<\/i><\/em>), arbore cu talia p\u00e2n\u0103 la 30-35 m \u00een\u0103l\u0163ime, originar din America de Nord; Quercus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(stejar), \u00een Republica Moldova \u00een flora spontan\u0103 sunt r\u0103sp\u00e2ndite doar trei specii: setjar comun (Quercus robur<\/i><\/em>), gorun (Q.<\/i><\/em>\u00a0petraea<\/i><\/em>), stejar pufos (Q. pubescens<\/i><\/em>). Expozi\u0163ia \u00eenglobeaz\u0103 14 specii: stejar ro\u015fu (Q. rubra<\/i><\/em>), originar din America de Nord, cre\u015fte bine \u00een condi\u0163iile noastre, d\u0103 semin\u0163i\u015f sub coroan\u0103, foarte decorativ, \u00eendeosebi toamna, c\u00e2nd frunza prea nuan\u0163a de un ro\u015fu-bordo, fructific\u0103 abundent; Q.<\/i><\/em>\u00a0caucasica<\/i><\/em>, Q. mongolica<\/i><\/em>, Q. serrotina<\/i><\/em>, Q. cerris<\/i><\/em>\u00a0(cer), r\u0103sp\u00e2ndit \u00een mun\u0163ii carpa\u0163i, Q. dentata<\/i><\/em>\u00a0etc.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Betulaceae <\/i><\/b><\/em><\/strong>cu genul: Alnus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(arin) \u00een Moldova spontan cresc dou\u0103 specii, care sunt \u00eent\u00e2lnite foarte rar: arin negru (A.glutinosa<\/i><\/em>), arbore de \u00een\u0103l\u0163imea de 35 m cu tulpina dreapt\u0103 \u015fi cilindric\u0103, arin alb (A.incana<\/i><\/em>), arbore de \u00een\u0103l\u0163imea de 20 m, diametrul tulpinii de 50 de cm; Betula <\/i><\/b><\/em><\/strong>(mesteac\u0103n), cca 12 specii \u015fi forme de mesteac\u0103n sunt prezente \u00een expozi\u0163ie, mesteac\u0103nul r\u00e2ios (B.verrugosa<\/i><\/em>), numit adesea \u015fi mesteac\u0103nul pl\u00e2ng\u0103tor, iar uneori \u015fi mesteac\u0103n alb, mesteac\u0103nul de h\u00e2rtie (B. papyrifera<\/i><\/em>), culoarea alb\u0103 se explic\u0103 prin prezen\u0163a \u00een ea a substan\u0163ei, numit\u0103 \u201ebetulina\u201d, \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0dar nu la toate speciile de mesteac\u0103n scoar\u0163a de pe tulpini e alb\u0103, exist\u0103 mesteceni cu nuan\u0163\u0103 de galben, negru, iar la mesteac\u0103nul negru (B.dahurica<\/i><\/em>), scoar\u0163a e de culoare cafenie; Carpinus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(carpen) cu speciile: carpen comun (C. betulus<\/i><\/em>), c\u0103rpini\u0163\u0103 (C.orientalis<\/i><\/em>), arbore de talie mic\u0103 sau arbust indigen; Corylus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(alun) cu speciile alun turcesc (C.colurna<\/i><\/em>), alun de Manciuria (C. mandshurica<\/i><\/em>), alun comun (C. avellana<\/i><\/em>).<\/p>\n

Fam. Juglandaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0care este reprezentat\u0103 prin trei genuri: Juglans<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(nuc) cu speciile: J.cinerea<\/i><\/em>, J.cordiformis<\/i><\/em>, J.sieboldiana<\/i><\/em>, J.regia<\/i><\/em>, J. major<\/i><\/em>; J.hindsii<\/i><\/em>, J.rupestris<\/i><\/em>, J.nigra<\/i><\/em>\u00a0– specie pur silvic\u0103 cu lemn foarte valoros; Pterocarya<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0<\/b><\/strong>(nuc aripat) cu specia nuc aripat (Pterocarya pterocarpa<\/i><\/em>), arbore originar din Transcaucazia, Turcia, Iran; Carya<\/b><\/strong>\u00a0(caria) cu specia pecan (Carya pecan<\/i><\/em>), arbore originar din America de Nord, foarte valoros, \u00eentrece nucul comun dup\u0103 productivitate \u015fi calit\u0103\u0163i gustative.<\/p>\n

Fam. Paeoniaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0este prezent\u0103 prin genul Paenia<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(bujor) cu specia bujor de munte, bujor lemnos (P.suffruticosa<\/i><\/em>), arbust de 2 m\u00a0\u00een\u0103l\u0163ime, originar din China, de\u0163ine o decorativitate \u00eenalt\u0103 prin flori mari colorate.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Salicaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0expus\u0103 prin genul Salix<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(salcie) cu speciile: mlaj\u0103 (S.viminalis<\/i><\/em>), salcie alb\u0103 piramidal\u0103 (S.alba<\/i><\/em>\u00a0f. \u201ePyramidalis\u201d<\/i><\/em>, salcie pletoas\u0103 (S.babylonicy)<\/i><\/em>, salcie japonez\u0103 (S.matsudana)<\/i><\/em>, decorativ\u0103 prin caracterul sinuos al ramurilor, iov\u0103 (S.caprea)<\/i><\/em>\u00a0etc. \u00een ansamblu, colec\u0163ia cuprinde 20 specii \u015fi variet\u0103\u0163i; Populus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(plop) cu speciile plop alb (P.alba<\/i><\/em>), plop tremur\u0103tor (P.tremula<\/i><\/em>), plop negru (P.nigra<\/i><\/em>) etc.<\/p>\n

Fam. Tiliaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul Tilia<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(tei), speciile: tei pucios (T.cordata), <\/i><\/em>tei argintiu (T.tomentosa)<\/i><\/em>, tei cu frunza mare (T.platyphylos)<\/i><\/em>, T.americana<\/i><\/em>, T.caucasica<\/i><\/em>\u00a0etc.<\/p>\n

Fam. Malvaceae <\/i><\/b><\/em><\/strong>cu genul Hibiscus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(hibiscus) cu specia hibiscus (H.syriacus<\/i><\/em>), specie exotic\u0103, arbust de 3 m \u00een\u0103l\u0163ime.<\/p>\n

Fam. Hydrangeaceae <\/i><\/b><\/em><\/strong>cu genul Deutzia <\/i><\/b><\/em><\/strong>(deu\u0163ia) cu speciile deu\u0163ie elegant\u0103 (D.gracilis<\/i><\/em>), arbust de 1-1,5 m \u00een\u0103l\u0163ime, originar din Japonia, deu\u0163ia Lemuan (D.lemoinei<\/i><\/em>), arbust p\u00e2n\u0103 la 2 m \u00een\u0103l\u0163ime, de origine hibrid\u0103, de\u0163ine o decorativitate \u00eenalt\u0103; Hydrangea <\/i><\/b><\/em><\/strong>(hortenzia, hidrangea), hortenzie cenu\u015fie (H.cinerea<\/i><\/em>), hotenzie macrofil\u0103 (H.macrophylla<\/i><\/em>) \u015fi variet\u0103\u0163ile acestora; Philadelphus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(iasomia-de-gr\u0103din\u0103) cu speciile: iasomie (Ph.coronarius<\/i><\/em>), sirinderic\u0103 Lemuan (Ph.lemoinei<\/i><\/em>) cu bogate expozi\u0163ii de soiuri care se deosebesc prin m\u0103rimea \u015fi structura florii, abunden\u0163a \u00eenfloririi cu flori fragrante.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Rosaceae <\/i><\/b><\/em><\/strong>cu genul: Physocarpus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(taul\u0103 fals\u0103) specia taul\u0103 fals\u0103 opulifolie (Physocarpus opulifolius<\/i><\/em>), arbust originar din America de Nord; Spiraea<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(spiree, cununi\u0163\u0103) include 22 specii \u015fi 3 variet\u0103\u0163i: Spiraea vanhouttei<\/i><\/em>, S. latifolia<\/i><\/em>, S. salicifolia<\/i><\/em>, S. trilobata<\/i><\/em>,\u00a0S. mongolica<\/i><\/em>, S. chamaedzyfolia<\/i><\/em>, S. rubella<\/i><\/em>, S. lemoinei<\/i><\/em>\u00a0etc.; Aronia<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(aronie) cu specia aronie (Aronia melanocarpa<\/i><\/em>), originar\u0103 din America de Nord; Chaenomeles<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(gutui japonez) prezent cu speciile gutui japonez pitic (Chaenomeles japonica<\/i><\/em>), arbust cu \u00een\u0103l\u0163imea de cca 1 m \u015fi gutui japonez superb (Ch.superba<\/i><\/em>); Cotoneaster<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(b\u00e2rcoace) cu speciile b\u00e2rcoace-Dammer (C.dammeri<\/i><\/em>), arbust sempervirescent, originar din China, b\u00e2rcoace orizontal (C.horizontalis<\/i><\/em>), arbust sempervirescent; Crataegus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(p\u0103ducel)\u00a0<\/i><\/em>cu speciile – Crataegus turchestanica<\/i><\/em>, C. oxyacantha, C.monogina, C.rotundifolia, Crataegus sanguinea<\/i><\/em>, C. punctata aurea<\/i><\/em>, C. pentagyna <\/i><\/em>etc.; Malus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(m\u0103rul) cu speciile – Malus pumila<\/i><\/em>, M. niedzwetzkyana<\/i><\/em>,\u00a0M. kirgisorm<\/i><\/em>, Malus mandshurica<\/i><\/em>, M. bacata<\/i><\/em>\u00a0(18 specii); Pyrocantha <\/i><\/b><\/em><\/strong>(piracanta) cu specia piracanta ro\u015fietic\u0103 (Pyrocantha coccinea<\/i><\/em>), arbust de 2-3 m \u00een\u0103l\u0163ime, ve\u015fnic verde, \u00a0foarte decorativ prin fructele sale, de culoare oranj, care se men\u0163in toat\u0103 iarna; Pyrus<\/i><\/b><\/em><\/strong>(p\u0103r)\u00a0cu 7 specii (P.elaeagrofolia, P.piraster<\/i><\/em>\u00a0etc.); Sorbus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(sorb), \u00een total 25 specii \u015fi variet\u0103\u0163i: Sorbus intermedia<\/i><\/em>, S. caucasica<\/i><\/em>, S. torminalis<\/i><\/em>, S. tortuosa<\/i><\/em>\u00a0(scoru\u015f r\u0103sucit), S. serrotina<\/i><\/em>, S. alnifolia<\/i><\/em>, S. americana<\/i><\/em>, S. sibirica<\/i><\/em>\u00a0etc.; Amygdalus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(migdal), une\u015fte speciile migdal comun (A.communis<\/i><\/em>), arbore de 4-8 m \u00een\u0103l\u0163ime, migdal pitic (A.nana<\/i><\/em>), arbust de 0,5-1,5 m \u00een\u0103l\u0163ime cu decorativitate \u00eenalt\u0103; Cerasus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(cire\u015f, vi\u015fin) cu speciile cire\u015f p\u0103dure\u0163 (Cerasus avium<\/i><\/em>), arbore cu h=20-23 m, vi\u015fin (C.vulgaris<\/i><\/em>), vi\u015fin tomentos (C.tomentosa<\/i><\/em>) etc.; Padus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0<\/i><\/em>(m\u0103lin) care enum\u0103r\u0103 10 specii: m\u0103linul timpuriu (Padus racemosa)<\/i><\/em>, specie aborigen\u0103, rar\u0103, inclus\u0103 \u00een Cartea Ro\u015fie a Moldovei, m\u0103lin de Virginia (P.virginiana<\/i><\/em>), m\u0103lin tardiv (P.serotina<\/i><\/em>), m\u0103lin turcesc (P.mahaleb<\/i><\/em>) etc.; Persica<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(piersic) cu specia piersic comun (P.vulgaris<\/i><\/em>) fascineaz\u0103 foarte puternic piersicul cu frunz\u0103 ro\u015fie (P.vulgaris \u201e<\/i><\/em>Atropurpurea\u201d), Prunus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0<\/i><\/em>(prun) cu speciile corcodu\u015ful (P.divaricata<\/i><\/em>) \u015fi varietatea corcodu\u015f cu frunza ro\u015fie (P.divaricata <\/i><\/em>\u201eAtropurpurea\u201d), corcodu\u015ful ro\u015fu (P.pissardii<\/i><\/em>) etc.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Fabaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>, reprezentat\u0103 prin genul: Caragana <\/i><\/b><\/em><\/strong>(caragan\u0103, salc\u00e2m galben) cu caragana arborescent\u0103 (C.arborescens<\/i><\/em>), arbust; Cercis <\/i><\/b><\/em><\/strong>(cercis, Arbirele-lui-iuda) cu speciile cercis-de-Canada (C.canadensis<\/i><\/em>), arboreoriginar din America de Nord, cercis european (C.siliquastrum<\/i><\/em>), arbore, care frapeaz\u0103 cu \u00eenflorire abundent\u0103, acoperindu-se complet cu flori papilionate, de culoare liliachie, datorit\u0103 fenomenului de cauliflorie – flori pe tulpin\u0103; Genista <\/i><\/b><\/em><\/strong>(drobi\u0163a) cu specia drobi\u0163\u0103 (Genista tinctoria<\/i><\/em>), arbust; Gleditschia<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(salc\u00e2m boieresc, gl\u0103di\u0163\u0103) cu specia gl\u0103di\u0163\u0103 (G.triacanthis<\/i><\/em>), arbore cu h=20-40 m., originar din America de Nord; Laburnum <\/i><\/b><\/em><\/strong>(salc\u00e2m galben) cu specia salc\u00e2m galben (L.anagyroides<\/i><\/em>) arbore de 7 m \u00een\u0103l\u0163ime, cu \u00eenflorire abundent\u0103 \u00een mai-iunie; Gymnocladus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(ro\u015fcov) cu specia ro\u015fcov-de-Canada (Gymnocladus canadensis<\/i><\/em>, (ro\u015fcov de Canada), originar din America de Nord, arbore, cu frunze mari imparipenate, iubitor de lumin\u0103, formeaz\u0103 flori adunate \u00een inflorescen\u0163e paniculate terminale de diferite dimensiuni, cele feminine ating\u00e2nd lungimea de p\u00e2n\u0103 la 25 cm, \u00eenflore\u015fte \u00een luna iunie, fruct – p\u0103staie dehiscent\u0103 de cca 15 cm lungime \u015fi 5-6 cm l\u0103\u0163ime, groas\u0103, seceriform\u0103, de\u0163ine lemn dur \u015fi greu; Robinia<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(salc\u00e2m) cu speciile salc\u00e2m alb (R.pseudacacia<\/i><\/em>), arbore cu h=25-30 m, salc\u00e2mul-ro\u015fu-v\u00e2scos (Robinia viscosa)<\/i><\/em>, cu flori papilionate, inodore, roze, adunate \u00een inflorescen\u0163e racemiforme terminale, deseori \u00eenflore\u015fte de dou\u0103 ori pe var\u0103, prin iunie \u2013 iulie, iar mai apoi, \u015fi \u00een august, fructul prezint\u0103 o p\u0103staie lanceolat\u0103, glandulos-p\u0103roas\u0103; Spartium <\/i><\/b><\/em><\/strong>(bux\u0103u), cu specia bux\u0103u (Spartium junceum) <\/i><\/em>arbust cu o \u00een\u0103l\u0163ime de cca 2\u20133 m, cu ramuri lipsite de frunze, cu flori de o nuan\u0163\u0103 g\u0103lbuie; Sophora <\/i><\/b><\/em><\/strong>(salc\u00e2m japonez, sofor\u0103) cu specia sofora (Sophora japonica<\/i><\/em>), arbore, originar din Japonia \u015fi China, decorativitatea acestora se manifest\u0103 \u00een perioada \u00eenfloririi, la mijlocul verii \u015fi toamna, c\u00e2nd frunzele cap\u0103t\u0103 o nuan\u0163\u0103 de galben deosebit.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fam. Rutaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0prezent\u0103 cu genul: Phellodendron<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(arbore de catifea) cu specia arborele de catifea de Amur (Phellodendron amurense<\/i><\/em>), arborele catifelat japonez (Ph. japonicum<\/i><\/em>); Ptelea<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(ptelea) cu specia ptelea trifoliat\u0103 (Ptelea trifoliata<\/i><\/em>), arbore, h=6-8 m, originar din America de Nord.<\/p>\n

Fam. Sapindaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul: Koelreuteria <\/i><\/b><\/em><\/strong>(kelreuteria) cu specia kelreuteria paniculata (K\u00f6elreuteria paniculata)<\/i><\/em>\u00a0\u015fi Xantocerax <\/i><\/b><\/em><\/strong>(xantocerax) cu specia xantocerax sorbifoliu (Xanthoceras sorbifolium<\/i><\/em>), foarte decorativi \u00een perioada de \u00eenflorire.<\/p>\n

Fam. Aceraceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul Acer <\/i><\/b><\/em><\/strong>(ar\u0163ar) cu speciile: paltinul de c\u00e2mp (Acer platanoides<\/i><\/em>), jugastru (A.campestre<\/i><\/em>), ar\u0163ar american (A.negundo<\/i><\/em>) \u015fi variet\u0103\u0163ile A. negundo \u201e<\/i><\/em>Aurea\u201d, A. n. \u201e<\/i><\/em>Alba-Variegata\u201d, paltin de munte (A.pseudoplatanus<\/i><\/em>), ar\u0163ar argintiu (A.saccharinum<\/i><\/em>) cca 25 specii \u015fi variet\u0103\u0163i de ar\u0163ar. Toate speciile de ar\u0163ari sunt arbori de diferite m\u0103rimi care se deosebesc prin habitus, m\u0103rimea \u015fi forma frunzelor.<\/p>\n

Fam. Hippocastanaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0<\/i><\/em>cu genul Aesculus<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(castan porcesc) cu speciile: castan porcesc (A. hippocastanum)<\/i><\/em>, arbore, cu flori forate decorative, Aesculus parviflora<\/i><\/em>, neobi\u015fnuit, \u00een form\u0103 de arbust, destul de decorativ, A. macrosperma<\/i><\/em>, A. chinensis<\/i><\/em>, , A. h. baumanii<\/i><\/em>, A. pavia<\/i><\/em>, A. octandra<\/i><\/em>, A. carnea<\/i><\/em>\u00a0\u2013 castan cu flori ro\u015fii.<\/p>\n

Fam. Oleaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul: Fraxinus <\/i><\/b><\/em><\/strong>(frasin) prezent cu speciile frasin comun (F.excelsior<\/i><\/em>), arbore autohton, frasin verde (F.lanceolata<\/i><\/em>), originar din America de Nord \u015fi diverse variet\u0103\u0163i; Forsythia<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(forzi\u0163ie) cu speciile Forsythia suspensa<\/i><\/em>, F.ovata<\/i><\/em>,\u00a0F.intermedia<\/i><\/em>\u00a0\u00eenfloresc prim\u0103vara devreme \u015fi \u00eenveselesc peisajul cu culorile galben \u015fi portocaliu; Ligustrum <\/i><\/b><\/em><\/strong>(lemn c\u00e2inesc) cu speciile: L.vulgare<\/i><\/em>\u00a0(lemn c\u00e2inesc), L.japonicum<\/i><\/em>, L.ibota<\/i><\/em>\u00a0– foarte decorativ prin frunzele \u015fi fructele negre lucitoare, ce se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara urm\u0103toare; Syringa<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(liliac) cu speciile: Syringa josikaea<\/i><\/em>\u00a0(liliac transilv\u0103nean, lemnul v\u00e2ntului), S.chinensis<\/i><\/em>\u00a0(liliac chinezesc), S.persica<\/i><\/em>\u00a0etc.<\/p>\n

Fam. Caprifoliaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul: Viburnum<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0(c\u0103lin, d\u00e2rmoz) cu speciile Viburnum lantana<\/i><\/em>\u00a0(d\u00e2rmoz), V. fragrans<\/i><\/em>\u00a0(c\u0103lin frgrant) – arbust decorativ, V.opulus <\/i><\/em>(c\u0103lin) \u015fi varietatea V.opulus \u201e<\/i><\/em>Roseum\u201d<\/i><\/em>\u00a0cu flori sterile inflorescen\u0163a \u00een form\u0103 de sfer\u0103 (bol de z\u0103pad\u0103), V.rhytidophyllum<\/i><\/em>\u00a0(c\u0103lin zb\u00e2rcifoliu), arbust sempervirescent, originar din China.<\/p>\n

Fam. Bignoniaceae<\/i><\/b><\/em><\/strong>\u00a0cu genul: Catalpa <\/i><\/b><\/em><\/strong>(catalp\u0103, vanilie s\u0103lbatic\u0103) cu speciile: Catalpa speciosa, C. ovata, C. bignonioides. <\/i><\/em>Arborii au frunze caduce, fiind numi\u0163i \u015fi \u201earbori trompete\u201d, datorit\u0103 structurii specifice a florilor. Florile sunt cu corola tubular\u0103, desf\u0103cute la exterior \u00een dou\u0103 labiuri, adunate \u00een inflorescen\u0163e paniculate terminale. Inflorescen\u0163ele mari, albe ca neaua, \u00eempreun\u0103 cu frunzi\u015ful bogat constituie particularit\u0103\u0163ile decorative principale ale speciilor de catalp\u0103. Este o plant\u0103 melifer\u0103. Fructul este o capsul\u0103 cilindric\u0103 ce poate atinge \u00een lungime cca. 40 cm.<\/p>\n

Fam. Scrofulariaceae <\/i><\/b><\/em><\/strong>reune\u015fte plante erbacee, genul Paulownia <\/i><\/b><\/em><\/strong>(paulovnie) include specia paulovnie (Paulownia tomentosa<\/i><\/em>), originar\u0103 din China Central\u0103 \u015fi Japonia, arbore faimos, care atinge \u00een\u0103l\u0163imea de 15 – 20 m, frunze mari cu lungimea p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate de metru \u015fi late, \u00eenc\u00e2t se crede c\u0103 Adam \u015fi Eva, dup\u0103 ce au gustat din pomul oprit, deschiz\u00e2nd ochii \u015fi cunosc\u00e2nd c\u0103 erau goi, s-au acoperit cu frunze de paulovnie. Denumirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 provine de la numele Anei Pavlovna, sora \u0163arului Petru I \u015fi so\u0163ia regelui Olandei Ghi\u00efom al treilea, de unde \u015fi sinonimul de Paulownia imperialis<\/i><\/em>. Dar, ceea ce este mai atr\u0103g\u0103tor e faptul c\u0103 arborele \u00eenflore\u015fte abundent, cu flori mari de 5-6 cm lungime, campanulate, de culoare violet\u0103-pal, cu pete \u00eentunecate \u015fi f\u00e2\u015fii galbene pe partea interioar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dendrariul\u00a0Gr\u0103dinii Botanice este format din expozi\u0163ii de plante foioase (Magnoliophyta) \u015fi expozi\u0163ii de plante conifere (Pinophyta). La baza proiect\u0103rii \u015fi construc\u0163iei acestor expozi\u0163ii a fost aplicat principiul ecologico-sistematic cu distribuirea speciilor de plante pe familii. \u00cen majoritatea cazurilor grupele de plante au fost amplasate \u00een stil de land\u015faft, fapt ce faciliteaz\u0103 orientarea pe teren \u015fi…
Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2452","page","type-page","status-publish","hentry"],"rttpg_featured_image_url":null,"rttpg_author":{"display_name":"","author_link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?author=1"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":null,"rttpg_excerpt":"Dendrariul\u00a0Gr\u0103dinii Botanice este format din expozi\u0163ii de plante foioase (Magnoliophyta) \u015fi expozi\u0163ii de plante conifere (Pinophyta). La baza proiect\u0103rii \u015fi construc\u0163iei acestor expozi\u0163ii a fost aplicat principiul ecologico-sistematic cu distribuirea speciilor de plante pe familii. \u00cen majoritatea cazurilor grupele de plante au fost amplasate \u00een stil de land\u015faft, fapt ce faciliteaz\u0103 orientarea pe teren \u015fi……","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2452"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2452\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2463,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2452\/revisions\/2463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}