{"id":817,"date":"2023-05-05T12:26:15","date_gmt":"2023-05-05T09:26:15","guid":{"rendered":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=817"},"modified":"2023-05-05T12:26:15","modified_gmt":"2023-05-05T09:26:15","slug":"ce-este-g-b-n-i-al-ciubotaru","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?page_id=817","title":{"rendered":"Ce este G.B.N.(I) „Al. Ciubotaru”"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Gradina Botanic\u0103 Na\u021bional\u0103 (Institut) (Institut) „Alexandru Ciubotaru” isi ia inceputul din septembrie 1950, in baza Sectorului de Botanica.\u00a0\u00a0ORGANIGRAMA<\/strong><\/a>
\nSub conducerea acad. A. Ciubotaru, in partea de Sud-est a or. Chisinau pe o suprafata de 104 ha, a fost construita actuala Gradina Botanica.
\nAsezarea geografica:<\/strong><\/em>\u00a0Gradina Botanica este amplasata in partea de Sud-est a or. Chisinau, sectorul Botanica si impartit, aproape in parti egale, de Valea Crucii, pe care cindva curgea un riulet, ce isi seca apele in arsita lui cuptor. Legatura Gradinii Botanice cu zonele orasului este foarte lesnicioasa, intrarea principala in gradina facindu-se din bd. Dacia, din dreptul „Portilor or. Chisinau”, prin aleea centrala de\u00a0Picea pungens<\/em>, alee care intretaie poiana centrala, devenind principala axa de compozitie in partea de Vest a Gradinii Botanice. A doua intrare in Gradina Botanica din str. Padurii 18, isi face intrare in Gradina Botanica prin aleea de\u00a0Tilia argenteae, Tilia tomentosa si Tilia cordata<\/em>.<\/p>\n

Solurile<\/strong><\/em>: Pe teritoriul Gradinii Botanice se intilnesc peste 24 tipuri de sol, inclusiv soluri aluviale, cernoziomuri bogate cu un strat de 80-90 cm, pe alocuri la suprafata apar roci a diferitor tipuri de argila, nisipuri, iar \u00een lunca persista soluri podzolice.<\/p>\n

Hidrografia<\/strong><\/em>: Teritoriul Gradini Botanice este strabatut de piraul „Valea Crucii”, alimentat din izvoarele de coasta. Prin indiguirea lui, s-au construit patru rezervoare acvatice, care, aflindu-se la nivele diferite, formeaza o cascada de lacuri. Apele subterane se afla la diferite adincimi intre 1,5 – 7,0 m., mlastini naturale lipsesc.<\/p>\n

Terenul<\/strong><\/em>: Sub aspectul orografiei, hidrografiei, solului si subsolului este foarte variat, creindu-se conditii de amplasare si cultivare a unui genofond foarte bogat si variat de plante indigene si exotice. Peisajul teritoriului Gradinii Botanice, reprezinta o enorma semi-cupa, unde sunt expuse, intr-o anumita ordine zonele vegetale care in miniatura reprezinta teritoriul Republicii Moldova.<\/p>\n

La baza proiectarii si constructiei Gradinii Botanice a fost pus principiul ecologico-sistematic cu amplasarea grupurilor de plante in stil de landsaft, fapt ce faciliteaza orientarea pe teren in studierea vegetatiei si corespunde cerintelor compozitionale estetice si exigentelor ecologice ale speciilor de plante.
\nCa orice gradina botanica si Gradina Botanica din or. Chisinau este organizata pe sectoare. Unele sunt amplasate sub cerul liber, fiind populate cu plante anuale rezistente la conditii geroase, altele sunt amplasate in spatii acoperite protejate in care plantele vii sau conservate in diverse moduri sunt protejate cu grija.<\/p>\n

\u00a0 <\/p>\n

La intrarea principal\u0103 \u00een Gr\u0103dina Botanic\u0103 ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 arbori viguro\u015fi de\u00a0Sophora japonica<\/em>. Decorativitatea lor se manifest\u0103 \u00een perioada \u00eenfloririi, la mijlocul verii \u015fi toamna, c\u00e2nd frunzele acestora cap\u0103t\u0103 o nuan\u0163\u0103 de galben deosebit.\u00a0<\/span><\/p>\n

O alee creat\u0103 din castan (Aesculus hippocastanum) \u015fi, \u00een mijloc, molid argintiu (Picea pungens) ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 admir\u0103m farmecul peisajului compozi\u0163ional al Gr\u0103dinii Botanice. Apoi trecem \u00een gr\u0103dina de trandafiri, Rozarium (2,69 ha). Gr\u0103dina de trandafiri este divizat\u0103 \u00een 16 parcele cu pergole de diferite forme \u015fi dimensiuni, intersectate de alei \u015fi c\u0103r\u0103ri. Aici au fost s\u0103dite peste 650 soiuri \u015fi specii de trandafiri \u015fi\u00a0\u00a0mai bine de 30 specii de arbori \u015fi arbu\u015fti decorativi. Diversitatea de trandafiri \u00eentrune\u015fte formele de: Thea hibrida – 332 soiuri; Floribunda – 152 soiuri; Grandiflora – 32 soiuri; Polzantha – 21 soiuri; forme ag\u0103\u0163\u0103toare \u015fi semiag\u0103\u0163\u0103toare – 71 soiuri.<\/span><\/p>\n

\u00cen preajma gr\u0103dinii de trandafiri se afl\u0103\u00a0Gr\u0103dina de pomi cu coroana dirijat\u0103<\/em><\/strong>\u00a0\u015fi\u00a0Lianariul<\/em><\/strong>.<\/span><\/p>\n

\u00cen\u00a0Gr\u0103dina de pomi cu coroana dirijat\u0103<\/em>\u00a0sunt expuse formele artificiale de coronament \u015fi plante pomicole cu coronament obi\u015fnuit \u015fi pl\u00e2ng\u0103tor. \u00cen total, aici sunt planta\u0163i cca 600 pomi, dintre care 50 soiuri de m\u0103r \u015fi p\u0103r dispu\u015fi \u00een 30 forme de coronament.<\/span><\/p>\n

De o parte \u015fi de alta a aleii sunt amplasate formele decorative de m\u0103r (Malus purpurea, Malus pumila)<\/em>. \u00cen continuare, paralel cu aleea central\u0103, sunt formate cordoane orizontale cu dou\u0103 bra\u0163e, apoi sunt amplasate palmeta candelabru, spre periferie – forma de cordon orizontal, cu un bra\u0163 din soiuri de m\u0103r, \u015fi cordonul oblic din p\u0103r altoit pe gutui.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Aici mai \u00eent\u00e2lnim \u015fi forme de cordon bietajat cu dou\u0103 bra\u0163e, cordon vertical \u015fi cordon bietajat cu un bra\u0163, din soiuri de m\u0103r. Paralel cu aceste forme, sunt expuse cordoane ondulate din p\u0103r, cordoane cu unu \u015fi dou\u0103 bra\u0163e, \u00een trepte, din soiuri de m\u0103r.<\/span><\/p>\n

Lianariul\u00a0<\/span><\/em><\/strong>este o expozi\u0163ie de plante lemnoase ag\u0103\u0163\u0103toare – liane. \u00cen Lianariul Gr\u0103dinii Botanice sunt expuse cca 80 specii \u015fi variet\u0103\u0163i de liane, 10 specii de arbu\u015fti decorativi \u015fi 25 taxoni de plante floricole. Pe aleea principal\u0103 sunt amplasate pergole de diferite forme \u015fi dimensiuni de care se aga\u0163\u0103 lianele: Fallan baldshuanica; Campsis radicans; Ampelopsis bodiuie; Wisteria floribunda.<\/em>\u00a0La periferie sunt expuse 14 specii \u015fi forme de\u00a0Lonicera, Clematis\u00a0<\/em>etc.<\/span><\/p>\n

De la punctul de intersec\u0163ie a aleilor\u00a0\u00a0din expozi\u0163iile\u00a0Rozariu<\/em><\/strong>,\u00a0Lianariu\u00a0<\/em><\/strong>\u015fi\u00a0Gr\u0103dina de pomi cu coroana dirijat\u0103\u00a0<\/em><\/strong>trecem \u00een\u00a0Rocariu\u00a0<\/em><\/strong>(gr\u0103dina cu pietre \u015fi prundi\u015f).\u00a0<\/em><\/strong>Aici putem admira peisajul constituit din diferite forme din piatr\u0103 de gresie, granit \u015fi calcar, expuse pe covorul din prundi\u015f \u015fi completat cu variate specii de plante decorative. Rocariul \u00een partea de jos este delimitat de o alee de mesteac\u0103n (Betula verrucosa).<\/em><\/span><\/p>\n

Ie\u015firea din Rocariu continu\u0103 cu o alee de arbori de\u00a0Cercidiphyllum japonicum\u00a0<\/em>(arbore purpuriu), originar din Arhipelagul Curilelor \u015fi Japonia.<\/span><\/p>\n

\u00cen patria sa acest arbore atinge \u00een\u0103l\u0163imea de 30 m \u015fi diametrul tulpinii p\u00e2n\u0103 la 1,2 m. Prim\u0103vara frunzele sunt de culoare ro\u015fiatic\u0103. Dup\u0103 maturizare, ele devin verzi, cu nuan\u0163\u0103 alb\u0103struie pe partea superioar\u0103. Toamna aceste frunze ob\u0163in nuan\u0163e de galben, portocaliu sau purpuriu.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen st\u00e2nga acestei alei, la o dep\u0103rtare nu prea mare, se afl\u0103 un grup de magnolii japoneze (Magnolia kobus)<\/em>, originar\u0103 din Koreea de Sud \u015fi Japonia. \u00cen condi\u0163ii favorabile, aceast\u0103 plant\u0103 atinge \u00een\u0103l\u0163imea de 10 m \u015fi diametrul tulpinii de 60-70 cm, coroana fiind ovat\u0103.<\/span><\/p>\n

Magnolia japonez\u0103 \u00eenflore\u015fte \u00een luna aprilie, cu mult \u00eenaintea altor specii arborescente. Florile, pl\u0103cut mirositoare, se desfac p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia frunzelor. Ele au un diametru de p\u00e2n\u0103 la 10 cm \u015fi sunt formate din trei sepale mici verzui, caduce \u015fi din 6-9 petale oblong-ovate, de culoare alb\u0103, conturate la baz\u0103 cu o f\u00e2\u015fie roz-violet\u0103. Fructul magnoliei, numit folicul\u0103, are form\u0103 alungit\u0103 \u015fi se aseam\u0103n\u0103 cu un con, de culoare roz \u00eenchis, eviden\u0163iindu-se printre frunzele \u00eenc\u0103 verzi.<\/span><\/p>\n

\u00cen vecin\u0103tatea arborilor de\u00a0Magnolia kobus\u00a0<\/em>se afl\u0103 o grup\u0103 de arborele-de-lalea (Liriodendron tulipifera)\u00a0<\/em>din familia\u00a0Magnoliaceae,<\/em>\u00a0originar din America de Nord. Acest arbore, \u00een condi\u0163iile patriei sale, atinge dimensiuni considerabile: 50-60 m \u00een\u0103l\u0163ime, p\u00e2n\u0103 la 3,5 m grosimea tulpinii \u015fi o longevitate de p\u00e2n\u0103 la 500 ani. Are flori decorative, apicale, solitare, hermafrodite, \u00een form\u0103 de cup\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu florile de lalea, 4-8 cm \u00een diametru, de unde \u015fi denumirea \u201earbore-de-lalea\u201d, petalele – de o culoare galben-sulfurii \u015fi frunze mari, lucioase, \u00een form\u0103 de lir\u0103 (de unde \u015fi denumirea de\u00a0Liriodendron<\/em>).<\/span><\/p>\n

Dou\u0103 exemplare de\u00a0Magnolia Soullangeana \u201eAlexandrina\u201d\u00a0<\/em>cu splendide \u015fi enorme flori de o nuan\u0163\u0103 roz-violet, \u00eencheie aleea de\u00a0Cercidiphyllum japonicum.<\/em>\u00a0(\u00een partea st\u00e2ng\u0103). \u00cen continuare, admir\u0103m reprezentan\u0163i din familia\u00a0Rosaceae<\/em>:\u00a0Rosa spinosissima, Persica vulgaris f. atropurpurea\u00a0<\/em>\u2013 decorativ\u0103 prin frunzele de un purpuriu-\u00eentunecat,\u00a0Padus mahaleb, Prunus pissardii<\/em>\u00a0\u2013 deosebit prin frunze ro\u015fiatice \u015fi fructe de o nuan\u0163\u0103 ro\u015fu-\u00eenchis,\u00a0Prinsepia uniflora\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0P. sinensis<\/em>\u00a0care \u00eenfrunzesc prim\u0103vara devreme. Urmeaz\u0103 speciile de\u00a0Padus,<\/em>\u00a0(m\u0103lin)\u00a0<\/em>cca 12 specii \u2013\u00a0P. grayana, P. serrotina, P. racemosa, P. virginiana\u00a0<\/em>etc. Al\u0103turi de plantele de m\u0103lin s-a \u201er\u0103t\u0103cit\u201d un Cercis (arborele lui Iuda) –\u00a0Cercis canadensis<\/em>, care \u00een timpul \u00eenfloririi, prezint\u0103 o priveli\u015fte uimitoare, datorit\u0103 fenomenului de cauliflorie \u2013 toate ramurile sunt acoperite abundent cu flori papilionate, de culoare liliachie.<\/span><\/p>\n

Sectorul\u00a0floricultur\u0103<\/em><\/strong>\u00a0este amplasat \u00een centrul Gr\u0103dinii Botanice. Aici este expus\u0103 o diversitate de plante floricole decorative anuale, bianuale \u015fi perene, care prin modul de amplasare \u015fi grupare, succesiunea \u00eenfloririi \u015fi culorii – constituie o expozi\u0163ie cu caracter permanent,\u00a0\u00a0destinat\u0103 recre\u0103rii, instruirii \u015fi educa\u0163iei. Gama de culori irepetabile – farmecul deosebit al \u00eentregii compozi\u0163ii floricole sunt cele mai apreciate de vizitatori.<\/span><\/p>\n

Frumuse\u0163ea florilor poate fi admirat\u0103 pe tot parcursul perioadei de vegeta\u0163ie. Prim\u0103vara timpuriu ne bucur\u0103 privirea crocu\u015fii, topora\u015fii, narcisele, lalelele, bujorii, apoi \u201ese aprind\u201d superbele lum\u00e2n\u0103ri de eremuru\u015fi etc. Nu mai pu\u0163in impun\u0103toare este \u015fi perioada de var\u0103, prin specii originale de iri\u015fi, gladiole, cr\u0103i\u0163e, pufule\u0163i, irepetabila gam\u0103 de culori a crinilor de var\u0103 etc., iar toamna ne bucur\u0103 privirea canele, crizantemele, astrele perene cu inflorescen\u0163e nuan\u0163ate deosebit de fascinant.<\/span><\/p>\n

Sectorul\u00a0resurse vegetale<\/strong>\u00a0ad\u0103poste\u015fte grupe de plante aromatice, medicinale, furajere, tehnice, condimentare, tinctoriale. Sunt expuse cca 500 specii de plante din 44 familii \u015fi 108 genuri. Expozi\u0163ia constituie un laborator sub cerul liber, unde se efectuiaz\u0103 observa\u0163ii asupra plantelor, care prezint\u0103 interes eonomic. Plantele furajere netradi\u0163ionale enum\u0103r\u0103 cca 250 specii \u015fi forme. \u00cen rezultatul investiga\u0163iilor a fost elaborat\u0103 \u015fi propus\u0103 lista speciilor de plante furajere de perspectiv\u0103, introdus\u0103 \u00een cultur\u0103 o nou\u0103 plant\u0103 furajer\u0103 –\u00a0Cium\u0103rea oriental\u0103<\/em>.<\/span><\/p>\n

Vis-\u00e0-vis de sectorul de floricultur\u0103 se afl\u0103 un p\u00e2lc de mesteceni, familia\u00a0Betulaceae<\/em>. Aici pot fi admirate speciile:\u00a0Betula pendula\u00a0<\/em>– mesteac\u0103n alb,\u00a0B. nigra, B. papyrifera<\/em>\u00a0\u2013 mesteac\u0103n de h\u00e2rtie, numit astfel pentru faptul c\u0103 de pe tulpin\u0103 se dezlipe\u015fte un strat asem\u0103n\u0103tor h\u00e2rtiei,\u00a0B. alleghaniensis; B. Schmidtii; B. lenta\u00a0<\/em>etc. Parcurg\u00e2nd aleea de mesteceni, ajungem la lacul superior, unde pe versantul malului drept, este amplasat\u0103 expozi\u0163ia de conifere \u2013 Pinariul.\u00a0<\/span><\/p>\n

Pinariul\u00a0<\/span><\/em><\/strong>(10 ha)\u00a0<\/em>este situat pe panta cu expozi\u0163ie nord-vestic\u0103, \u00een partea sudic\u0103 a Gr\u0103dinii Botanice.<\/span><\/p>\n

Aici pot fi admirate cca 160 specii \u015fi variet\u0103\u0163i de conifere din Asia, Europa, America de Nord. Brazii viguro\u015fi de:\u00a0Abies concolor, A. sibirica, A. sachalinensis,<\/em>\u00a0molidul comun –\u00a0Picea excelsa\u00a0<\/em>\u015fi variet\u0103\u0163ile\u00a0P. omorica, P. orientalis, P. glauca, P. obovata<\/em>.<\/span><\/p>\n

Nu poate r\u0103m\u00e2ne neobservat duglasul\u00a0Pseudotsuga taxifolia<\/em>,\u00a0<\/em>cu solzi protectori (bractee) \u00een con, care \u00eentrec cu mult \u00een lungime solzii seminali. \u00cen patria lor, aceste conifere ating o \u00een\u0103l\u0163ime de cca 100 m, diametrul trunchiului fiind de p\u00e2n\u0103 la 4 m \u015fi longevitatea cca 600 ani.<\/span><\/p>\n

Pe versantul cu expozi\u0163ie nordic\u0103 a Pinariului g\u0103sim o diversitate considerabil\u0103 de pin\u00a0Pinus nigra, P. mungo, P. excelsa, P.\u00a0\u00a0strobus,\u00a0\u00a0P.\u00a0\u00a0ponderosa<\/em>.\u00a0\u00a0Tot aici \u00eent\u00e2lnim \u015fi zada (Larix europaea, L. sibirica)<\/em>\u00a0conifer cu cel mai pre\u0163ios lemn \u015fi care are proprietatea de a pierde frunzele pe timp de iarn\u0103.<\/span><\/p>\n

Sectorul\u00a0Flora Moldovei,<\/em><\/strong>\u00a0(suprafa\u0163a \u2013 14 ha), teritoriu cu relief similar tipurilor de vegeta\u0163ie, forma\u0163iunilor \u015fi asocia\u0163iilor naturale.\u00a0\u00a0Sunt expuse tipurile principale de vegeta\u0163ie ale Moldovei: forestier\u0103, de step\u0103, de lunc\u0103, acvatic\u0103 \u015fi palustr\u0103. \u00cen scopul expunerii \u00een natur\u0103 a vegeta\u0163iei spontane au fost create expozi\u0163ii de p\u0103dure: \u201eStej\u0103ret \u015fi carpen\u201d, \u201eGorunet cu carpen\u201d, \u201eGorunet cu scumpie\u201d, \u201eStejar pufos\u201d, \u201eGorunet cu tei \u015fi frasin\u201d, \u201eF\u0103get\u201d, \u201eGorunet cu fag\u201d, \u201eStej\u0103ret cu cire\u015f\u201d, \u201eS\u0103lci\u015fi \u015fi plopi\u015f\u201d.<\/span><\/p>\n

Sectorul\u00a0vegeta\u0163ia de step\u0103\u00a0<\/em><\/strong>expus pe o suprafa\u0163a de 0,5 ha, versant cu expozi\u0163ie nordic\u0103. \u00cen rezultat au fost create asocia\u0163ii vegetale de negar\u0103, p\u0103iu\u015f, b\u0103rboas\u0103, laptele c\u00e2inelui, alb\u0103stri\u0163\u0103 etc.; unele plante de lunc\u0103, precum raigrasul, pirul t\u00e2r\u00e2tor, c\u00e2teva specii de trifoi etc. reprezentan\u0163i a cca. 153 specii de plante ierboase. \u00cen acest sector sunt expuse 39 specii de plante rare:\u00a0Koeleria moldavica, Ephedra distachya, Genista tetragona, Schivereckia podolica, Paronychia cephalotes\u00a0<\/em>etc.<\/span><\/p>\n

Siringariul\u00a0<\/em><\/strong>(1,174 ha)\u00a0<\/em>\u2013 gr\u0103dina de liliac – include 150 soiuri \u015fi variet\u0103\u0163i de liliac, cu o gam\u0103 de culori (alb, liliachiu, liliachiu-roz, albastru-liliachiu) \u015fi forme a inflorescen\u0163elor reprezint\u0103 o irepetabil\u0103 diversitate, care se \u00eemparte \u00een soiuri: timpurii –\u00a0Berrzer, Necker, Buffon, Flora;\u00a0<\/em>mijlocii –\u00a0Madame Abel Chatenay, Madame Florent Stepan, Ancubaefolia;<\/em>\u00a0t\u00e2rzii –\u00a0\u00a0Excelent, Taras Bulba; Madame Antoine Buchner.<\/em><\/span><\/p>\n

Alpinariul\u00a0<\/span><\/em><\/strong>(0,436 ha)\u00a0<\/em><\/strong>\u00a0este o construc\u0163ie monumental\u0103 a ecosistemului montan cu vegeta\u0163ie alpin\u0103 \u015fi subalpin\u0103, constituit\u0103 din plante-pernu\u0163e \u015fi grohoti\u015furi:\u00a0Carex curvula, Sedum alpestre, Campanula alpina, Festuca glacialis, Oxyura digyna, Calaminta alpina.\u00a0<\/em>Toate acestea se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o diversitate a speciilor decorative de arbori \u015fi arbu\u015fti:\u00a0Pinus nigra, Abies concolor, Thuja occidentalis, Juniperus sabina, Pinus silvestris, Pseudotsuga sp., Betula sp., Tilia sp.\u00a0<\/em>etc.<\/span><\/p>\n

Pe malul drept al ultimului lac este amplasat\u0103 expozi\u0163ia de plante din familia\u00a0Fabaceae<\/em>, aten\u0163ia fiindu-ne atras\u0103 de\u00a0Gymnocladus canadensis<\/em>, originar din America, Asia \u015fi Africa. Gimnocladul formeaz\u0103 flori adunate \u00een inflorescen\u0163e paniculate terminale de diferite dimensiuni, cele feminine ating\u00e2nd lungimea de p\u00e2n\u0103 la 25 cm. \u00cenflore\u015fte \u00een prima jum\u0103tate a lunii iunie; prezint\u0103 interes pentru apicultori. Fructul este o p\u0103staie dehiscent\u0103 de cca 15 cm lungime \u015fi 5-6 cm l\u0103\u0163ime, groas\u0103, seceriform\u0103. Gimnocladul face parte din categoria speciilor cu lemn dur \u015fi greu.<\/span><\/p>\n

Nu poate fi trecut cu vederea salc\u00e2mul-ro\u015fu-v\u00e2scos (Robinia viscosa)<\/em>, cu flori papilionate, inodore, lungi de 2 cm, cu corola roz\u0103, adunate a c\u00e2te 6-15 \u00een inflorescen\u0163e racemiforme terminale. Deseori \u00eenflore\u015fte de dou\u0103 ori pe var\u0103, prin iunie \u2013 iulie, iar mai apoi, \u015fi \u00een august. Fructul prezint\u0103 o p\u0103staie lanceolat\u0103, glandulos-p\u0103roas\u0103. Tot aici \u00ee\u0163i atrage privirea \u015fi\u00a0Spartium junceum\u00a0<\/em>arbust cu o \u00een\u0103l\u0163ime de cca 2\u20133 m, cu ramuri lipsite de frunze, cu flori de o nuan\u0163\u0103 g\u0103lbuie.<\/span><\/p>\n

\u00cen vecin\u0103tatea expozi\u0163iei de\u00a0Fabaceae<\/em>, pe un teritoriu destul de imens, sunt expu\u015fi reprezentan\u0163ii familiei\u00a0Aceraceae<\/em>, cu speciile\u00a0Acer negundo, A. nigrum, A. laetum, A. platanoides, A. pseudoplatanus\u00a0<\/em>etc.\u00a0<\/em>cca 25 specii \u015fi variet\u0103\u0163i de ar\u0163ar.<\/span><\/p>\n

Familia\u00a0Juglandaceae<\/em>\u00a0este reprezentat\u0103 prin speciile de nuc\u00a0Juglans regia, J. cinerea, J. cordiformis, J. sieboldiana, , J. major, J. hindsii, J. nigra, J. Rupestris, Pterocarya pterocarpa\u00a0<\/em>(nuc aripat) etc.<\/span><\/p>\n

\u00cen vecin\u0103tatea asocia\u0163iei de ar\u0163ari expozi\u0163ia de frasin se impune prin aspectul neobi\u015fnuit, reprezentat\u0103 prin speciile\u00a0Fraxinus excelsior, F. ex. f. aurea, F. ex. f. pendula\u00a0<\/em>etc.\u00a0<\/em>cca 14 specii \u015fi variet\u0103\u0163i.<\/span><\/p>\n

Nu poate r\u0103m\u00e2ne neobservat\u00a0Ginkgo biloba<\/em>, originar din China. Acest arbore este considerat ca \u201efosil\u0103 vie\u201d, existen\u0163a lui pe Terra se constat\u0103 de cca 200 milioane ani, de pe timpurile dinozaurilor.<\/span><\/p>\n

Continu\u00e2nd vizita pe aleea din preajma str. Gr\u0103dina Botanic\u0103, \u00een direc\u0163ia spre intrarea central\u0103, observ\u0103m expozi\u0163ia de platan:\u00a0Platanus orientalis \u015fi Platanus acerifolia<\/em>\u00a0– arbori m\u0103re\u0163i, decorativi, ating\u00e2nd \u00een\u0103l\u0163imea de cca 50 m \u015fi diametrul tulpinii p\u00e2n\u0103 la 1,8 m, longevitatea acestora fiind de cca 2000 ani. Caracteristic acestor arbori este exfolierea exterioar\u0103 a scoar\u0163ei, care, c\u0103z\u00e2nd, dezgole\u015fte stratul mai deschis la culoare al tulpinii din aceast\u0103 cauz\u0103 arborele este numit \u201eneru\u015finat\u201d (arbore-striptiz).<\/span><\/p>\n

Pe\u00a0partea st\u00e2ng\u0103 a aleii sunt expuse speciile de stejar. \u00cen flora spontan\u0103 a Republicii Moldova sunt r\u0103sp\u00e2ndite doar trei specii:\u00a0Quercus robur, Q. petraea<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Q. pubescens<\/em>. \u00cen expozi\u0163ia de stejar sunt plantate cca 14 specii \u015fi variet\u0103\u0163i:\u00a0<\/strong>Q. rubra\u00a0<\/em>(stejar ro\u015fu) –\u00a0\u00a0foarte atr\u0103g\u0103tor toamna, cu frunze de o nuan\u0163\u0103 ro\u015fu \u00eenchis,\u00a0Q. caucasica, Q. mongolica, Q. serrotina, Q. cerris, Q. dentata.<\/em><\/span><\/p>\n

Lumea vegetal\u0103 nu este lipsit\u0103 de curiozit\u0103\u0163i, de exemplu, familia\u00a0Scrofulariaceae<\/em>\u00a0este alc\u0103tuit\u0103 din plante erbacee, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd\u00a0Paulownia tomentosa<\/em>, originar\u0103 din China Central\u0103 \u015fi Japonia. Este un arbore \u00eenalt de cca 20 m cu frunze de p\u00e2n\u0103 la 50 cm lungime, se consider\u0103 c\u0103 Adam \u015fi Eva au folosit frunzele de paulownia \u00een calitate de \u00eembr\u0103c\u0103minte. Florile campanulate, de 5\u20136 cm lungime, aromate, cu corola de o nuan\u0163\u0103 violet-pal, glandulos-tomentoase pe dinafar\u0103 \u015fi cu ni\u015fte pete \u00eentunecate \u015fi f\u00e2\u015fii galbene \u00een interior. Fructul este o capsul\u0103 bivalv\u0103 lignificat\u0103, ovat\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen preajm\u0103 observ\u0103m reprezentan\u0163ii familiei\u00a0Bignoniaceae<\/em>, cu speciile:\u00a0Catalpa speciosa, C. ovata, C. bignonioides.\u00a0<\/em>Arborii au frunze caduce, fiind numi\u0163i \u015fi \u201earbori trompete\u201d, datorit\u0103 structurii specifice a florilor. Florile sunt cu corola tubular\u0103, desf\u0103cute la exterior \u00een dou\u0103 labiuri, adunate \u00een inflorescen\u0163e paniculate terminale. Inflorescen\u0163ele mari, albe ca neaua, \u00eempreun\u0103 cu frunzi\u015ful bogat constituie particularit\u0103\u0163ile decorative principale ale speciilor de catalp\u0103. Este o plant\u0103 melifer\u0103. Fructul este o capsul\u0103 cilindric\u0103 ce poate atinge \u00een lungime cca. 40 cm.<\/span><\/p>\n

Nu departe se z\u0103resc specii de arbori din familia\u00a0Rosaceae<\/em>\u00a0a genurilor\u00a0Crategus, Malus, Sorbus, Spiraea<\/em>. Unele din aceste specii sunt str\u0103mo\u015fii plantelor pomicole contemporane. Continu\u00e2ndu-ne promenada, ajungem \u015fi la speciile de castan:\u00a0Aesculus parviflora<\/em>\u00a0\u00een form\u0103 de arbust, decorativ prin habitus \u015fi inflorescen\u0163e. Apoi observ\u0103m\u00a0Aesculus macrosperma, A. chinensis, A. h. \u201ebaumanii\u201d, A. h. \u201ePavia\u201d, A. octandra, A. carnea –<\/em>\u00a0castan cu flori ro\u015fii e<\/span><\/p>\n

Foarte ademenitoare \u015fi interesant\u0103 este expozi\u0163ia de\u00a0Cupresaceae<\/em>\u00a0cu diverse forme de\u00a0Thuja occidentalis; Thuja oc. f. columnaris; T. oc. f. filifera; T. oc. f. filicoides; T. oc. f. lutea; T. oc. f. compacta; Ephedra \u2013\u00a0<\/em>unica specie de conifer \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een flora spontan\u0103 a Republicii Moldova, specii \u015fi variet\u0103\u0163i de ienup\u0103r (Juniperus sp.<\/em>)\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

Sectorul\u00a0Plante tropicale.\u00a0<\/em><\/strong>(s. \u2013 2 500 m2<\/sup>)\u00a0<\/em><\/strong>ad\u0103poste\u015fte un genofond de cca 2 500 taxoni, originari din zonele subtropical\u0103, tropical\u0103 \u015fi ecuatorial\u0103 ale Terrei, de pe toate continentele.<\/span><\/p>\n

\u00cen primul compartiment ne este oferit\u0103 posibilitatea de a admira reprezentan\u0163ii\u00a0ferigilor<\/em><\/strong>\u00a0(Polypodiophita<\/em>) \u2013 plante superioare str\u0103vechi, cu frunze deosebite din punct de vedere morfologic. Elementul atr\u0103g\u0103tor al acestor plante este varietatea formei frunzelor, de la simple, cu marginea \u00eentreag\u0103 (Asplenium nidus<\/em>), p\u00e2n\u0103 la compuse, multifidate (Nephrolepis exaltata<\/em>). Majoritatea au tulpin\u0103 sub form\u0103 de rizom (Cyrtomium falcatus, Polypodium aureum\u00a0<\/em>etc.) \u015fi rareori au trunchi lemnos (Blechnum<\/em>). Frunzele sunt mari \u00een raport\u00a0\u00a0cu tulpina \u015fi, la \u00eenceputul dezvolt\u0103rii sunt r\u0103sucite (circinate).<\/span><\/p>\n

Iat\u0103\u00a0\u015fi\u00a0Platycerium alcocorne,<\/em>\u00a0epifit\u0103, originar\u0103 din p\u0103durile umede australiene. La aceast\u0103 form\u0103 distingem dimorfism foliar: frunze lungi, divizate, fertile, dup\u0103 form\u0103 se aseam\u0103n\u0103 cu coarnele de cerb de unde \u015fi denumirea popular\u0103 \u201ecoarne de cerb\u201d. Altele \u00een pozi\u0163ie bazal\u0103, form\u0103 auricular\u0103, se usuc\u0103 devreme, facilit\u00e2nd formarea unui sol bogat \u00een humus \u015fi ap\u0103. \u00cen continuare observ\u0103m\u00a0Selaginella<\/em>\u00a0de talie mic\u0103, tulpina t\u00e2r\u00e2toare, ramificat\u0103 dihotomic, cu frunze de dimensiuni inegale.<\/span><\/p>\n

Atr\u0103g\u0103tor este \u015fi n\u0103valnicul (Phyllitis scolopendrium L.<\/em>) care spre deosebire de alte ferigi are frunzele sempervirescente, cu limbul foliar \u00eentreg. Dup\u0103 form\u0103 sunt lanceolat-alungite, scurt pe\u0163iolate, cu baza cordat\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 sec\u0163ie putem admira\u00a0Anthurium\u00a0<\/em>(spadixul \u015fi spata de o nuan\u0163\u0103 ro\u015fu-carmin), Spathiphyllum\u00a0<\/em>(spata de o nuan\u0163\u0103 alb\u0103), Dieffenbachia\u00a0<\/em>din familia\u00a0Araceae\u00a0<\/em>(ne cople\u015fesc prin aspectul decorativ al florilor, \u015fi frunzelor), o varietate bogat\u0103 de\u00a0Ficus<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Scheflera.<\/em><\/span><\/p>\n

Urm\u0103toarea sec\u0163ie ad\u0103poste\u015fte o bogat\u0103 diversitate de specii \u015fi forme din familia\u00a0Araceae<\/strong>\u00a0(gen.\u00a0Aglaonema, Philodendron, Rhaphidophora\u00a0<\/em>etc.). De exemplu,\u00a0Monstera deliciosa<\/em>, lian\u0103 originar\u0103 din America tropical\u0103, este admirat\u0103 pentru aspectul frunzelor sale: de dimensiuni mari, pieloase, perforate \u015fi ad\u00e2nc decupate pe margini. Produce o inflorescen\u0163\u0103 spadiciform\u0103 \u015fi un fruct cilindric de cca 15\u201318 cm lungime, comestibil.<\/span><\/p>\n

Orhideele<\/span><\/strong>\u00a0–\u00a0<\/strong>datorit\u0103 parfumului, culorii, formei \u015fi m\u0103rimii florilor – sunt foarte atractive. De aceea, interesul pentru a le introduce \u00een cultur\u0103 a existat \u015fi exist\u0103 \u00een continuu. Un num\u0103r nu prea mare de orhidee pot fi \u00eent\u00e2lnite \u015fi \u00een serele noastre:\u00a0Paphiopedilum, Cymbidium<\/em>\u00a0etc.<\/span><\/p>\n

\u00cen vecin\u0103tate cu orhideele se afl\u0103 \u015fi o bogat\u0103 colec\u0163ie de plante din familia\u00a0Bromeliaceae<\/strong>, epifite din bazinul Amazonului. Impresionant este aspectul decorativ al frunzelor \u015fi inflorescen\u0163ei unor specii –\u00a0Aechmea, Billbergia, Nidularium, Pitcairnia, Cryptbergia\u00a0<\/em>etc.<\/span><\/p>\n

Te cople\u015fe\u015fte cu frumuse\u0163ea \u201ePas\u0103rea paradisului\u201d (genul\u00a0Strelitzia<\/em>), originar\u0103 din regiunea sud-african\u0103. Denumirea ei se datoreaz\u0103 inflorescen\u0163ei, ce are aspect de pas\u0103re \u00een zbor cu o gam\u0103 de culori arz\u0103toare (galben, albastru, alb\u0103 \u015fi verde). Florile apar succesiv, prelungind, \u00een acest fel, perioada de \u00eenflorire a plantei (Strelitzia reginae; Strelitzia Nicolai)<\/em>.<\/span><\/p>\n

Putem admira l\u0103m\u00e2iul (Citrus limon<\/em>), mandarinul (Citrus reticulata<\/em>) etc. – bine cunoscutele\u00a0Citrus<\/em>, plante originare din zona tropical\u0103 \u015fi subtropical\u0103 a Asiei.<\/span><\/p>\n

De asemenea vizitatorii au ocazia de a remarca habitusul \u015fi, uneori fructele cu importan\u0163\u0103 alimentar\u0103 recunoscut\u0103 a rodiei (Punica granatum<\/em>), smochinului (Ficus carica<\/em>), dafinului (Laurus nobilis<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

Spa\u0163iul superior al incintei acestei sec\u0163ii este ocupat de o plant\u0103 cu aspect de lian\u0103\u00a0Tetrastigma sp.,\u00a0<\/em>din fam.\u00a0Vitaceae<\/em>\u00a0cu frunze mari \u015fi decorative.<\/span><\/p>\n

Impresioneaz\u0103 prin dimensiunea lor reprezentan\u0163ii familiei\u00a0Palmae<\/em>, una din cele mai impun\u0103toare grupe de plante exotice, monocotiledonate. Caracteristic aspectului acestora este tulpina neramificat\u0103, neted\u0103 sau acoperit\u0103 cu resturi de frunze vechi, terminat\u0103 cu un buchet de frunze penate sau palmate. Importan\u0163\u0103 lor economic\u0103 este apreciat\u0103 datorit\u0103 utilit\u0103\u0163ii multilaterale: hran\u0103; lemn de foc; material de construc\u0163ii; fibre textile etc.<\/span><\/p>\n

\u00ce\u0163i desfat\u0103 privirea palmierii ornamentali, cu frunze \u00een evantai –\u00a0Washingtonia filifera, W. robusta<\/em>\u00a0originari din California,\u00a0Phoenix roebelenii<\/em>\u00a0cu provenien\u0163\u0103 din India \u015fi China, cu frunze penat-compuse, elegant arcuite, etc.<\/span><\/p>\n

Oranjeria Gr\u0103dinii Botanice a A.\u015e.M. ad\u0103poste\u015fte exemplare ale familiei\u00a0Cycadaceae<\/em>, forme primitive \u00een cadrul plantelor fanerogame actuale. Cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 specie a genului este\u00a0Cycas revoluta<\/em>, originar\u0103 din Japonia. Al\u0103turi de aceasta, recunoa\u015ftem o alt\u0103 specie de cicas –\u00a0Cycas circinalis<\/em>. Plantele sunt dioice (cu flori femele \u015fi respectiv mascule, pe indivizi separa\u0163i). Aspectul lor general este asem\u0103n\u0103tor ferigilor arborescente: frunzele mari, penate, sunt a\u015fezate \u00een buchet, la v\u00e2rful tulpinii neramificate.<\/span><\/p>\n

Aten\u0163ia vizitatorilor este atras\u0103, \u00een special \u00een sezonul hibernal, de reprezentan\u0163ii genurilor\u00a0Camellia<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Azaleae<\/em>, care sunt \u00eempodobite cu flori de diverse nuan\u0163e \u015fi forme decorative.<\/span>O alt\u0103 sec\u0163ie ad\u0103poste\u015fte reprezentan\u0163ii familiei\u00a0Cactaceae<\/em>, originari din zonele de de\u015fert sau semide\u015fert ale Americii de Nord \u015fi Sud, zona mexican\u0103 fiind cea mai bogat\u0103 \u00een specii. Aspectul, forma \u015fi dimensiunile plantelor sunt \u201eoriginale\u201d, acestea constituind consecin\u0163e ale adapt\u0103rii la condi\u0163iile mediului. Modificare esen\u0163ial\u0103 suport\u0103 aparatul foliar \u2013 respectiv dispari\u0163ia frunzelor prin transformarea lor \u00een spini; rolul frunzelor este \u00eendeplinit, \u00een principal, de tulpin\u0103. Atrac\u0163ia fa\u0163\u0103 de cactacee este exprimat\u0103 prin preferin\u0163e estetice. Geometria formelor, unele particularit\u0103\u0163i legate de aspectul \u015fi inser\u0163ia spinilor, delicate\u0163ea \u015fi cromatica florilor la\u00a0Astrophytum, Lobivia, Rebutia, Gymnocalycium\u00a0<\/em>etc. Aici sunt prezen\u0163i reprezentan\u0163ii genurilor\u00a0Echinocereus, Echinopsis, Mammilaria<\/em>\u00a0etc., de asemenea \u015fi cactu\u015fii epifi\u0163i\u00a0Rhipsalis, Epiphyllum, Zygocactus\u00a0<\/em>etc.<\/span><\/p>\n

Fructele cactu\u015filor din genurile:\u00a0Opuntia, Cereus, Echinocereus, Mammillaria<\/em>\u00a0au importan\u0163\u0103 alimentar\u0103 pentru om \u015fi animale. Din fructele lor se extrag sucuri pentru diverse utiliz\u0103ri.<\/span><\/p>\n

Urm\u0103toarea sec\u0163ie ad\u0103poste\u015fte plante suculente (grase). Acestea, apar\u0163in diferitor familii botanice, \u00eens\u0103 au caracteristici esen\u0163iale comune: re\u0163in \u015fi acumuleaz\u0103 apa \u00een organele vegetative, reflex impus de adaptare la condi\u0163iile aride de existen\u0163\u0103 \u00een \u0163inuturile de origine.<\/span><\/p>\n

Aici men\u0163ion\u0103m \u015fi reprezentan\u0163ii familiei\u00a0Crassulaceae<\/em>, cu frunze groase, cu aspect c\u0103rnos, adev\u0103rate \u201erezervoare de ap\u0103\u201d, particularitate, ce, \u00eempreun\u0103 cu alte \u00eenzestr\u0103ri morfo-anatomice, le asigur\u0103 rezisten\u0163a la condi\u0163iile neprielnice ale mediului.<\/span><\/p>\n

Reprezentan\u0163ii genului\u00a0Stapelia<\/em>\u00a0atrag aten\u0163ia prin diversitatea de form\u0103 \u015fi colorit a florilor, dar care cu regret, elimin\u0103 un miros dezagreabil.<\/span><\/p>\n

Similititudinea cu pietrele reprezint\u0103 o caracteristic\u0103 a plantelor din genul\u00a0Lithops<\/em>. Tulpinile sunt scunde, l\u0103\u0163ite, c\u0103rnoase, bilobate, de forma unor pernu\u0163e. Florile, viu colorate, au o scurt\u0103 perioad\u0103 de existen\u0163\u0103. Sunt de origine african\u0103. De aceea\u015fi provenien\u0163\u0103 sunt \u015fi alte plante suculente, cu flori variate, viu colorate, agreate \u015fi \u00een apartamente:\u00a0Senecio, Haworthia, Gasteria<\/em>\u00a0etc.<\/span><\/p>\n

Pentru colec\u0163ia de plante suculente africane reprezentative sunt unele specii din familia\u00a0Euphorbiaceae<\/em>. Latexul, cu propriet\u0103\u0163i toxice, con\u0163inut \u00een \u0163esuturile vegetale, constituie o caracteristic\u0103 a reprezentan\u0163ilor familiei. Habitusul este, \u00een general, variat: plantele pot avea dimensiuni mari \u015fi aspect arborescent (Euphorbia tirucalli, E. trigona, E. tenuirama<\/em>) sau de coloan\u0103 (E. leuconeura<\/em>) sau pot fi mici (E. caput-medusae. E. globosa etc<\/em><\/span><\/p>\n

Sansevieria<\/em>\u00a0este o plant\u0103 remarcabil\u0103 prin frunze liniare, rigide, erecte, c\u0103rnoase. Forma \u015fi cromatica acestora, care difer\u0103 la specie \u015fi soi, le confer\u0103 atribute decorative.<\/span><\/p>\n

Plantele genului\u00a0Agave\u00a0<\/em>sunt originare din America Central\u0103. Ele de\u0163in frunze c\u0103rnoase dar rigide, cu margini \u0163epoase, dispuse \u00een rozet\u0103 bazal\u0103. Unele specii ale genului constituie o surs\u0103 de produse utile: din frunzele lor (A. fourcroydes, A. sisalana, A. lechuguilla<\/em>) se extrag fibre vegetale cu \u00eentrebuin\u0163are textil\u0103; din sev\u0103 se prepar\u0103 b\u0103utur\u0103 alcoolic\u0103.<\/span>
\n<\/span>Gr\u0103dina de Iarna.\u00a0<\/span><\/strong>Sector de instruire \u015fi recreare. \u00cen acest spa\u0163iu po\u0163i admira plante ierboase ca Bananierul, de o \u00een\u0103l\u0163ime de cca 10 m \u015fi diametrul tulpinii de p\u00e2n\u0103 la 30-40 cm. Miraculoasele flori de nuf\u0103r (Nymphaea sp.)<\/em>\u00a0Nu mai pu\u0163in\u00a0\u00a0atr\u0103g\u0103toare este \u015fi BoughenWilia cu flori de o nuan\u0163\u0103 liliachie.\u00a0<\/span><\/p>\n

Lumea Animal\u0103.<\/span><\/strong>\u00a0Pe teritoriul Gr\u0103dinii Botanice au fost constatate cca 80 specii, inclusiv: mamifere 5 specii, p\u0103s\u0103ri 17, pe\u015fti 8, amfibii 3, reptile 2, nevertebrate 42, dintre care fluturi 30 specii.<\/span><\/p>\n

Mamiferele sunt reprezentate prin insectivore \u2013 o specie – arici-comun (Erinaceus<\/em>\u00a0europaeus<\/em>); lagomorfe \u2013 o specie – iepure-de-c\u00eemp (Lepus europaeus<\/em>); rodentia \u2013 trei specii: veveri\u0163\u0103 (Sciurus vulgaris<\/em>); orbete (Nannospalax leucodon<\/em>); \u015foarece-de-mi\u015fin\u0103 (Mus spicilegus<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

\u00ce\u015fi fac cuib cca 20 de specii de p\u0103s\u0103ri, unele sunt migratoare, altele obi\u015fnuesc s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 numai \u00een timpul iernii. Cele mai frecvente specii de p\u0103s\u0103ri sunt: fazanul (Phasianus colchicus<\/em>); g\u0103inu\u015f\u0103-de-balt\u0103 (Galinulla chloropus<\/em>); li\u015fi\u0163\u0103 (Fulica atra<\/em>); porumbelul gulerat (Columba palumbus<\/em>); gugu\u015ftiucul (Streptopelia decaocto<\/em>); cucveaua (Atehne noctua<\/em>); cioc\u0103nitoarea-de-gr\u0103dini (Dendrocopos syriacus<\/em>); r\u00eendunic\u0103 (Hirundo rustica<\/em>); pi\u0163igoiul albastru (Parus caeruleus<\/em>); grangurul (Oriolus oriolus<\/em>); gai\u0163a (Garrulus glandarius<\/em>); co\u0163ofana (Pica pica<\/em>); graurul (Sturnus vulgaris<\/em>); vrabia-de-cas\u0103 (Passer domesticus<\/em>); cinteza (Fringilla coelebs<\/em>); sticlete (Carduelis carduelis<\/em>); mugurarul (Pyrrhula pyrrhula<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

\u00cen re\u0163eaua de lacuri ale Gr\u0103dinii Botanice sunt prezente cca 8 specii de pe\u015fti. Cei mai r\u0103sp\u00eendi\u0163i sunt: crapul (Cyprinus carpio<\/em>); carasul-argintiu (Carassius auratus gibelio<\/em>); bibanul (Perca fluviatilis<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

Amfibiile sunt prezent prin speciile: broasca-r\u00eeioas\u0103-brun\u0103 (Bufo bufo<\/em>); broasc\u0103-mare-de-lac (Rana ridibunda<\/em>); brot\u0103cel (Hyla arborea<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

Reptilele nu prea sunt bogate \u00een diversitatea de specii, dar sunt prezente prin broasc\u0103-\u0163estoas\u0103-de-balt\u0103 (Emys orbicularis<\/em>); \u015fop\u00eerla-verde (Lacerta viridis<\/em>).<\/span><\/p>\n

Nevertebratele de\u0163in o diversitate de specii foarte larg\u0103. Viermii inela\u0163i sunt prezen\u0163i prin r\u00eema-de-sol (Lumbricus terrestris<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

Molu\u015ftele se eviden\u0163iaz\u0103 prin melcul vi\u0163ei-de-vie (Helix pomatia<\/em>); melcul-de-livad\u0103 (Cepaea vindobonensis<\/em>); limax (Deroceras sp.<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

Crustaceele – racul-de-r\u00eeu (Astacus leptodactylus<\/em>).<\/span><\/p>\n

Insectele cele mai frecvente sunt: corop\u00ee\u015fni\u0163a (Gryllotalpa gryllotalpa<\/em>); greiera\u015ful (Grilus campestris<\/em>); urechelni\u0163a (Forficula auricularia<\/em>); vaca-domnului (Pyrrhocoris apterus<\/em>); carabida violocee (Carabus violaceus<\/em>); r\u0103da\u015fca (Lucanus cervus<\/em>); c\u0103r\u0103bu\u015ful-de-mai (Melolontha melolontha<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

O varietate de specii \u015fi un colorit excep\u0163ional este reprezentat de c\u0103tre fluturi: fluturele polixena (Zerynthia polixena<\/em>); fluturele coada-r\u00eendunicii (Iphiclides podalirius<\/em>); fluturele mahaon (Papilio machaon<\/em>); fluturele aurora (Anthocharis cardamines<\/em>); albili\u0163a verzei (Pieris brassicae<\/em>); fluturele galateea (Melangria galathea<\/em>); fluturele-amiral (Vanesa atalanta<\/em>); fluturele ochi-de-p\u0103un de zi (Inachio io<\/em>); fluturele urzichat (Aglais urticae<\/em>); fluturele-strop-de-s\u00eenge (Zygaena filipendulae<\/em>); fluturele-lui-Apolon-negru (Parnassius mnemosyne<\/em>); polygonia-c-album (Polygonia c-album<\/em>); arginia-mare-de-p\u0103dure (Argynnis paphia<\/em>); argynia-mic\u0103-de-c\u00eemp (Argynnis lathonia<\/em>); arginia-mic\u0103 (Boloria dia<\/em>); fluturele scsie\u0163ilor (Vanessa cardui<\/em>); fluturele-pestri\u0163-sapfo (Nepis aceris<\/em>); albi\u0163ia-ridichii (Pieris rapae<\/em>); albili\u0163a-napului (Pieris napi); g\u0103lbioara-de-lunc\u0103 (Colias hyale<\/em>); fluture-maera (Lasiommata maera<\/em>); fluture-hiperantus (Aphanthopus hyperanthus<\/em>); satir-cu-ochi (Maniola jurtina<\/em>); fluture-glierion (Coenonympha glycerion<\/em>); ochi\u015fori (Coenonympha pamphilus<\/em>); fluture-dispar (Heodes dispar rutilus<\/em>); fluture-icar (Polyommatus icarus<\/em>); fluture-argus (Plebejus argus<\/em>) etc.<\/span><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gradina Botanic\u0103 Na\u021bional\u0103 (Institut) (Institut) „Alexandru Ciubotaru” isi ia inceputul din septembrie 1950, in baza Sectorului de Botanica.\u00a0\u00a0ORGANIGRAMA Sub conducerea acad. A. Ciubotaru, in partea de Sud-est a or. Chisinau pe o suprafata de 104 ha, a fost construita actuala Gradina Botanica. Asezarea geografica:\u00a0Gradina Botanica este amplasata in partea de Sud-est a or. Chisinau, sectorul…
Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-817","page","type-page","status-publish","hentry"],"rttpg_featured_image_url":null,"rttpg_author":{"display_name":"","author_link":"https:\/\/gbni.usm.md\/?author=1"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":null,"rttpg_excerpt":"Gradina Botanic\u0103 Na\u021bional\u0103 (Institut) (Institut) „Alexandru Ciubotaru” isi ia inceputul din septembrie 1950, in baza Sectorului de Botanica.\u00a0\u00a0ORGANIGRAMA Sub conducerea acad. A. Ciubotaru, in partea de Sud-est a or. Chisinau pe o suprafata de 104 ha, a fost construita actuala Gradina Botanica. Asezarea geografica:\u00a0Gradina Botanica este amplasata in partea de Sud-est a or. Chisinau, sectorul……","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/817","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=817"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/817\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":821,"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/817\/revisions\/821"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gbni.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}