English
РусскийPROGRAMA
examenului de admitere în doctorantură
la specialitatea “ 03.00.05 – Botanica”
INTRODUCERE
Botanica ca ştiinţă. Noţiune de tipuri de plante în contextul teoriei evoluţiei plantelor. Unitatea originei plantelor şi animalelor. Noţiuni de ontogeneză şi filogeneză. Circuitul biologic al substanţelor în natură. Sarcinile actuale ale botanicii. Subdiviziunile botanicii, sarcinile şi obiectivele. Celula ca unitate de bază structurală şi funcţională a materiei vii. Evoluţionalismul, teoria transformării organismelor vii (Lamarcк, Darwin).
CITOLOGIA
Viruşi, organisme procariote şi eucariote. Forma şi mărimea celulelor. Structura celulelor. organele celulare. Protoplastul şi componentele lui: nucleul şi citoplasma. Compoziţia chimică şi proprietăţile fizice ale citoplazmei. Structura citoplazmei. Noţiuni de membrană elementară. Componentele citoplasmei, structura şi funcţiile lor (plazmalema, tonoplastul, hioloplazma, ribozomii, sistemul Golgi, mitocondrile). Plastidele-organite specifice plantelor. Amidon de asimilaţie (primar), de rezervă (secundar). Tipurile grăuncioarelor de amidon.
Structura nucleului: membrana nucleară, nucleoplazma, cromozomii, nucleolul. Ciclul mitotic. Funcţiile nucleului. Rolul nucleului în procesele de transmitere a eredităţii şi sinteză a proteinelor. Structura cromozomilor.
Derivaţiile protoplastului. Substanţele de rezervă (proteine, glucide, lipide). Substanţele biologic activate ale celulei (vitamine, fitohormoni, antibiotici).
Vacuola. Compoziţia sucului celular. Cristale. Peretele celular, formarea lui, structura şi creşterea. Proprietăţile fizice şi chimice ale celulozei. Porii şi plasmodesmele. Modificările peretelui celular. Mecanismul de pătrundere a substanţelor în celulă. Presiunea osmotică. Turgor. Plasmoliza.
Diviziunea nucleului şi a celulei: mitoza, amitoza şi meioza. Deosebirile dintre celula vegetală şi cea animală.
HISTOLOGIA
Noţiune de ţesut. Clasificarea ţesuturilor. Ţesuturi formative (miresteme), apicale, laterale, intercalare, traumatice. Ţesuturi protectoare : epiderma, suberul, stomatele, perii sau trichomii, emergenţe, lenticele. Ţesuturi fundamentale: parenchim de absorbţie, de asimilare, de depozitare. Ţesutri conducătoare: vasele lemnoase (trahee, troheide). Tuburi ciuruite (vase liberiene) şi celulele- anexe. Fascicule conducătoare. Xilemul şi floemul. Ţesuturi mecanice:colenchimul, sclerenchimul, sclereidele. Ţesuturi secretoare: celule secretoare, epiderme secretoare, peri grandulari, pungi şi canale secretoare.
ORGANOGRAFIA
Legităţile structurii morfologice ale organelor vegetative (polaritatea, simetria, etc.). rădăcina şi funcţiile ei. Forme de rădăcini şi sisteme radiculare. Zonele rădăcinii. Structura anatomică primară. Rădăcini metamorfozate. Micoriza. Nodozităţi.
Tulpina. Funcţiile tulpinei tipice supraterestre. Structura morfologică a tulpinei. Noţiune de lăstar. Lăstarul alungit şi scurt. Mugurii şi clasificarea lor. Creşterea lăstarului. Ramificaţia. Fazele de dezvoltare. Structura anatomică la monocotiledonate. Noţuine de cilindru central (periciclu). Structura primară la gimnosperme şi dicotiledonate. Cambiul şi activitatea cambiului. Cambiul fascicular şi cambiul vascular. Structura fasciculară şi nefasciculară. Elementele histologice ale lemnului. Inele anuale. Elementele histologice ale floemului. Periderma şi ritidomul.
Frunza. Structura şi funcţiile. Părţile componente ale frunzei. Frunze simple şi compuse. Forma şi mărimea frunzei. Dispoziţia frunzelor pe lăstari-anexe foliare. Structura microscopică a frunzelor la monocotiledonate şi dicotiledonate. Structura frunzei la conifere. Dependenţa structurii frunzei de condiţiile ecologice. Structura bigacială, monofacială şi ecofacială. Longevitatea frunzei şi căderea frunzelor. Metamorfoza organelor vegetative ale plantelor. Organe analoage şi homoloage.
ÎNMULŢIREA PLANTELOR ŞI EVOLUŢIA PROCESULUI SEXUAL
Noţiune de înmulţire (multiplicare) şi reproducere. Înmulţirea vegetativă. Înmulţirea prin marcote, drajoni, butaşi de tulpină, rădăcină, frunză, rizomi, tuberculi, stoloni şi altoiri. Altoirile şi aplicarea lor. Tipurile de spori. Diviziunea reducţională a nucleului în celulele materne ale sporilor. Reproducerea sexuată. Formele reproducerii sexuate în procesul evoluţiei de la alge pînă la pinafite. Gameţii şi zigotul. Izogamia, heterogamia, oogamia. Alternanţa generaţiilor. Faza diploidă şi haploidă.
SISTEMATICA PLANTELOR
Evoluţia şi sistemele lumii vegetale. Unităţi taxonomice: diviziunea, clasa, ordinul, familia, genul, specia. Carl Linne şi nomenclatura binară a speciei. Plantele inferioare. Subregnul Procytobionta – Virophyta – viruşii. Caracteristica generală. Structura şi modul lor de nutriţie. Subregnul Thallobionta procariota: Bacteriophyta, Cyanophyta. Caracteristica generală, structura. Importanţa lor în natură şi în economie. Subregnul Thallobionta Eucariota: grupa de diviziuni algale: algele verzi, aurii, diatomee, brune, roşii. Rolul algelor în natură şi importanţa economică (planctonul şi bentosul); Micophyta, caracteristica.
Ciupercile saprofite şi parazite, caracteristica generală. Clasele de ciuperci. Archimycete, ascomicete, basydiomicete. Fungi infectaţi. Rolul fungilor în natură, agricultură, medicină. Poziţia filogenetică a ciupercilor.
Plantele superioare. Subregnul Cormobionta. Originea şi căile de dezvoltare. Adaptarea la viaţa terestră.
Diviziunea Bryophyta (muşchii). Clasificarea. Muşchii de turbă , structura şi importanţa.
Diviziunile Rhyniophyta şi Psilotophyta. Caracteristica şi reprezentanţii (cu spori identici şi spori diversificaţi).
Diviziunea Pinophyta (Gymnospermatophyta). Legătura evolutivă cu alte cormobionte. Clasele şi ordinile gymnospermelor, caracteristicile morfologice. Reprezentanţii principali, importanţa în economie.
Diviziunea Magnoliophyta (Angiospermatophyta). Caracteristica generală. Tipul apariţiei (geologic), dezvoltarea furtunoasă a angiospermelor. Originea florii. Floarea şi părţile ei. Diagrama şi formula florii. Inflorescenţa, clasificarea inflorescenţelor.
Androceul. Structura staminei (micro- şi macroscopică). Microsporogeneza şi formarea gametofitului (polenului). Gineceul. Structura pistilui. Tipul de ovar şi importanţa evolutivă. Tipurile de placentă. Structura ovulului. Megasporogeneza. Dezvoltarea sacului embrionar. Înflorirea şi polenizarea. Autopolenizarea. Cleistogamia. Polenizarea încrucişată. Dihogamia, heterosilia. Încrucişarea şi importanţa ei.
Fecundarea dublă. Istoria descoperirii fecundării duble. Caracterul selectiv al fecundării. Endospermul secundar şi perispermul. Poliembrionie, apomixie, amfimixie. Partenogeneza. Aposporia.
Dezvoltarea seminţei. Structura seminţelor. Morfologia plantulei şi caracterul creşterii ei. Hipocotilul şi epicotilul. Fructul. Dezvoltarea, structura şi clasificarea fructelor. Partenocarpia. Geocarpia. Metodele sistematicii filogenetice: morfologico-comparativă, paleontologică, florogenetică, ontogenetică. Însemnătatea filogenetică a caracterelor morfologice. Sistemele ontogenetice moderne, însemnătatea lor şi critica (Vetştein, Gallir, Băszi, Engler, Кuzneţov, Grosghein, Tahtadjian, etc.)
Clasa Magnoliopsida – dicotelidonate
Fam. Lauraceae, Magnoliaceae, Berbiriaceae, Ranunculaceae, Nepethaceae. Rosigene: Saxilragaceae, Rosaceae, Fabaceae, Malvaceae, Linaceae, Eurphobiaceae, Rutaceae, Vitaceae, Araliaceae, Betulaceae, Juglanaceae, Convolaceae, Cuscutaceae, Solanaceae, Scrophulariaceae, Orobachaceae, Lamiaceae.
Pariataligene:
Fam. Papaveraceae, Brassicaceae, Cucurbitaceae, Steraceae, Theaceae, Ericaceae.
Centrospermigene: Monochlamydeae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Cannabaceae, Caryophylaceae, Moraceae.
Saxiligene:Clasa Monocotyledoneae (liliopsidae).
Grupa ordinelor Corolliflorae: Liliaceae, Alismataceae, Amaryllidaceae, Iridaceae, Juncaceae, Orhidaceae, Poaceae.
Grupa ordinelor Glumiflorae:Palmaceae, Araceae, Thyphaceae.
Caracteristica familiilor se efectuează în felul următor: structura organelor vegetale ale plantelor, florilor şi fructelor, particularităţile caracteristice ecologice, răspîndirea geografică, locul în rîndul evoluţionist, însemnătatea practică. A îndrepta o atenţie deosebită la plantele cultivate şi buruiene.
Elemente de fitogeografie
Compartimentele fitogeografiei. Ecologia plantelor. Unitatea organismelor şi mediului. Interacţiunea factorilor ecologici: apa, temperatura, lumina, vîntul, factorii biotici ai orgnismelor vii. Acţiunea complexului de factori ecologici. Adaptarea plantelor la mediul de viaţă. Noţiune de vegetaţie şi floră. Geografia floristică . Noţiuni despre areal. Tipurile de areal. Învăţătura despre fitocenoze. Noţiune de asociaţie. Tipurile de vegetaţie. Noţiune de biogeocenoze. Zonele vegetale. Zonalitatea verticală.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ioan Grinţescu. Botanica.Ed. ştiinţifică şi enciclopedică. Bucureşti, 1985.
2. Iuliu Morariu. Botanica generală şi sistematică. Ed. Agro-silvică, Bucureşti, 1965.
3. Păun M., Turenschi E., Ifteni L. şi al. Botanica. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1980.
4. Şerbescu-Jitariu G., Toma C. Morfologia şi anatomia plantelor. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1980.
5. Andrei M. Anatomia plantelor. Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti, 1979.
6. Pop I., Lungu L., Hodişan I., Cristurean I., Mititelu D., Mihai G. Botanica sistematică. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1983.
7. Лахер В. Экология растений. М., 1978.
8. Работнов Т.А. Фитоценология. М., 1978.
9. Валътер Г. Растителъностъземного шара. М., 1968-1975, т. 1-1968, т.2 – 1974, т. 3 – 1975.
10. Ченцов Ю. С. Общая цитология. М., 1978.
11. Жизнъ растений в шести томах. М. 1974-1978.
12. Жуковский П. М. Ботаника. М., Колос, 1982.
13. Хржановский В. Г. Курс общей ботаники.
14. Цитология, гистология, оргонография, размножение. М., 1976.
15. Систематика растений. М., 1982.
Chişinău – 2013